Sondajul care pune sub semnul întrebării relația cu Washingtonul. Doar 11% dintre europeni mai consideră SUA un aliat

Sondajul publicat de Consiliul European pentru Relații Externe arată o scădere accentuată a încrederii europenilor în Statele Unite. Cercetarea, realizată în luna mai 2026 în 15 țări europene, indică faptul că doar 11% dintre respondenți mai văd SUA ca pe un aliat. Rezultatele apar cu puțin timp înaintea reuniunilor G7 și NATO, într-un context marcat de dezbateri privind securitatea europeană și apărarea comună.

Sondajul arată un minim istoric al încrederii europenilor în Statele Unite

Sondajul realizat de Consiliul European pentru Relații Externe evidențiază o deteriorare constantă a percepției europenilor față de Statele Unite. Doar 11% dintre cetățenii din cele 15 state analizate consideră în prezent că SUA reprezintă un aliat, cel mai redus nivel înregistrat de la începutul măsurătorilor.

Datele indică o scădere continuă a încrederii. În urmă cu șase luni, 16% dintre respondenți aveau această opinie, iar în noiembrie 2024 procentul ajungea la 22%.

Rezultatele au fost publicate înaintea summiturilor G7 și NATO și reflectă îngrijorările tot mai mari privind rolul Washingtonului ca garant al securității europene. În majoritatea statelor incluse în cercetare, respondenții și-au exprimat rezervele cu privire la disponibilitatea Statelor Unite de a interveni în apărarea aliaților europeni în cazul unui atac.

Percepția privind soliditatea parteneriatului transatlantic s-a deteriorat astfel într-un moment în care securitatea continentului rămâne una dintre principalele teme de pe agenda liderilor europeni.

Sprijinul pentru consolidarea apărării europene este în creștere

Datele cercetării arată că europenii sunt mai dispuși decât anul trecut să accepte majorarea investițiilor în apărare. Comparativ cu 2025, susținerea pentru creșterea cheltuielilor militare naționale a avansat cu patru puncte procentuale.

Italia este singura țară în care o majoritate clară continuă să se opună unei astfel de măsuri. În restul statelor analizate, preocupările legate de securitate au determinat o creștere a sprijinului pentru consolidarea capacităților de apărare.

Totodată, 47% dintre respondenți susțin ideea contractării unor împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea proiectelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Portugalia, unde procentul ajunge la 59%, urmată de Danemarca cu 56% și Olanda cu 55%.

Cercetarea relevă și o preferință tot mai accentuată pentru dezvoltarea industriei europene de apărare. Majoritatea participanților au declarat că susțin reducerea dependenței de echipamentele militare americane și orientarea către produse fabricate în Europa. Cele mai puternice poziții în această direcție au fost consemnate în Danemarca, Olanda și Suedia.

Polonia reprezintă excepția principală. Acolo, majoritatea respondenților consideră că achizițiile de armament american ar trebui extinse. În Germania, Italia și Ungaria opiniile sunt împărțite, fără o majoritate clară într-o direcție sau alta.

Europenii resping tăierile sociale pentru apărare și rămân reticenți față de Rusia

Deși susțin întărirea capacităților militare, mulți europeni nu sunt dispuși să accepte reducerea cheltuielilor publice interne pentru finanțarea suplimentară a apărării.

Cea mai puternică opoziție față de astfel de măsuri a fost înregistrată în Italia, unde 63% dintre respondenți resping această variantă. Austria urmează cu 59%, iar Germania cu 56%.

În domeniul energetic, cercetarea indică o poziție fermă față de reluarea relațiilor comerciale cu Rusia. Aproximativ 44% dintre europeni s-au declarat împotriva revenirii la importurile de petrol și gaze rusești, chiar dacă această decizie ar presupune costuri mai ridicate pentru consumatori și economii.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, majoritatea respondenților continuă să considere Ucraina un aliat sau un partener strategic. Cu toate acestea, consensul se reduce atunci când sunt analizate măsuri precum trimiterea unor trupe de menținere a păcii după încheierea conflictului sau extinderea Uniunii Europene către est.

Un alt rezultat relevant al cercetării este legat de viitorul relațiilor transatlantice. În toate statele incluse în sondaj, cu excepția Bulgariei, majoritățile respondenților consideră că relațiile dintre Europa și Statele Unite se vor îmbunătăți după încheierea mandatului președintelui american Donald Trump.

Sondajul a fost realizat în mai 2026 printr-o combinație de metode de cercetare de către organizații precum Mandate Research și YouGov. Au fost intervievate persoane cu vârsta de peste 18 ani din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit.