Premierul Ilie Bolojan susține că moțiunea se concentrează exclusiv pe sprijinul material și ignoră calitatea învățământului superior
În cadrul dezbaterii moțiunii simple privind educația universitară, Ilie Bolojan a arătat că documentul depus de Opoziție se referă doar la burse, transport și condiții de trai pentru studenți, aspecte pe care le-a catalogat drept importante, dar insuficiente pentru o discuție completă despre învățământul superior.
Potrivit acestuia, educația universitară trebuie analizată prin prisma calității pregătirii, a competențelor dobândite, a șanselor reale pe piața muncii, precum și a cercetării și inovării.
Premierul a explicat că există burse sociale în cuantum de 925 de lei pe lună, stabilite de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, de care beneficiază aproximativ 40.000 de studenți.
Totodată, universitățile primesc de la Ministerul Educației un fond total de burse de aproape 1,5 miliarde de lei, iar instituțiile decid distribuirea acestora, cu condiția ca minimum 30% să fie burse sociale.
„Moţiunea simplă depusă se referă exclusiv la sprijinul material pentru studenţi: burse, transport, condiţii de trai. Sunt subiecte importante. Dar educaţia universitară înseamnă cu mult mai mult: calitatea, competenţe, şanse reale pe piaţa muncii, cercetare şi inovare, contribuţie directă la dezvoltarea României. Acestea ar trebui să fie centrul unei dezbateri complete despre învăţământul superior. Da, studenţii au nevoie de sprijin financiar şi de aceea există bursele sociale, în cuantum de 925 de lei/lună, valoare stabilită de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior. De asemenea burse beneficiază 40 de mii de studenţi. Facultăţile primesc de la ministerul Educaţiei un fond de burse, în valoare totală de aproape 1,5 miliarde de lei, şi ele decid câte sunt sociale, dar nu mai puţin de 30% din cele pe care le acordă”, a declarat premierul Ilie Bolojan, interimar la ministerul educaţiei, la dezbaterea moţiunii simple.
Ilie Bolojan afirmă că statul nu poate cheltui mai mult decât produce și că orice creștere trebuie făcută treptat
Șeful Executivului a subliniat că statul nu dispune de resurse nelimitate și că toate cheltuielile publice provin din contribuțiile cetățenilor sau din împrumuturi. El a arătat că bursele nu pot fi echivalate cu un salariu minim sau cu o întreținere completă, ci reprezintă un sprijin acordat în limita posibilităților bugetare.
„Ne-am dori ca bursele să fie mai mult şi mai mari, cu siguranţă. Dar statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate străină care-şi ţine banii proprii în cufere îngropate prin locuri secrete. Statul suntem noi, cu toţii. Banii statului sunt banii adunaţi de la noi şi tot ceea ce plăteşte, ceea ce plătim noi peste ceea ce producem este din împrumuturi. Tot mai multe, tot mai scumpe, până în pragul insuportabil la care am ajuns vara trecută şi de care ne îndepărtăm, cu un cost pe care îl ştim cu toţii”, a mai spus şeful Executivului.
În acest context, Ilie Bolojan a susținut că orice majorare permanentă a finanțării trebuie realizată gradual, astfel încât să fie predictibilă și sustenabilă, fără a pune în pericol echilibrul financiar al țării. El a precizat că, dincolo de burse, finanțarea publică a învățământului superior este deja semnificativă, menționând că, anul trecut, pentru școlarizarea fiecărui student s-au alocat aproximativ 8.500 de lei anual, însumând circa 6 miliarde de lei. La acestea s-au adăugat fonduri pentru cazarea în cămine și pentru subvențiile de transport.
„În datele de finanţare ale anului trecut, pentru şcolarizarea fiecărui student s-au alocat aproximativ 8.500 de lei pe an. În total, 6 miliarde de lei. Pentru cazarea în cămine – 256 de milioane de lei, iar pentru subvenţia de transport – 34 de milioane de lei. Aceste cifre arată că există un efort bugetar real şi constant. Realist vorbind, creşterea substanţială a bugetului pentru educaţie nu poate fi făcută de la un an la altul, dar drumul greu al redresării pe care am plecat anul trecut trebuie să ne aducă în situaţia în care să ne permitem mai mult pentru educaţie”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul cere legarea finanțării de performanță și avertizează asupra populismului în educație
Ilie Bolojan a declarat că a fost surprins de faptul că moțiunea nu conține referiri la adaptarea învățământului superior la cerințele actuale și viitoare ale societății. Acesta a susținut că finanțarea nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe numărul de studenți, ci și pe performanța programelor de studii, măsurată prin rata de absolvire, inserția profesională a absolvenților și rezultatele cercetării.
„Nimic despre adaptarea lui la lumea de astăzi şi la cea de mâine, despre calitate lui şi despre ceea ce el restituie societăţii în schimbul susţinerii studiilor. Ce înseamnă „mai mult” în educaţia universitară? Calitatea pregătirii în universităţi trebuie să crească, iar finanţarea nu trebuie să fie doar după număul de studenţi. Trebuie să fie şi în funcţie de performanţa programelor de studii. Cum o măsuram? În funcţie de performanţa studenţilor. Câţi ajung la absolvire, câţi muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit, cu ce rezultate, care este performanţa cercetării? Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolvenţilor. Avem nevoie de date publice, transparente, privind parcursul după absolvire: în ce măsură lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, care sunt rezultatele pe programe şi pe universităţi. De exemplu: câţi absolvenţi ai facultăţilor de medicină promovează rezidenţiatul, pe universităţi, şi câţi ajung apoi să lucreze în spitalele din România? Astfel de date ajută statul să dimensioneze mai bine locurile finanţate şi îi ajută pe tineri să ia decizii în cunoştinţă de cauză”, a arătat premierul.
Premierul a mai arătat că programele universitare slabe ar trebui să beneficieze de finanțare redusă până la implementarea unor planuri credibile de îmbunătățire, iar resursele economisite să fie direcționate către domeniile performante și către cele care susțin economia și serviciile publice. El a pledat pentru reducerea birocrației academice, întărirea integrității și consolidarea legăturii dintre universități și societate, prin cercetare aplicată și inovare.
„Trebuie redusă birocraţia academică, îmbunătăţite recrutarea şi mecanismul de promovare a profesorilor, trebuie întărită integritatea academică. Transferul de cunoaştere către societate trebuie să fie o funcţie centrală a universităţilor: cercetare aplicată, inovare, colaborări cu economia şi cu administraţia, soluţii pentru comunităţi. Universităţile trebuie să fie un motor al modernizării. Învăţământul superior depinde de baza din preuniversitar. Calitatea rezultatelor universitare e legată direct de calitatea acestei baze. De aceea, politicile publice din educaţie trebuie gândite ca un întreg: de la alfabetizare şi competenţe de bază până la excelenţă universitară. Ce se întâmplă în zona de rural, cu abandonul şcolar, cu scăderea calităţii în preuniversitar, e un semnal important de alarmă”, a explicat premierul.
În final, Ilie Bolojan a reiterat că educația trebuie tratată ca o investiție strategică, dar una corelată cu realitatea economică. În opinia sa, abordarea autorilor moțiunii este una populistă, bazată pe exploatarea emoțională a subiectului, fără a ține cont de sustenabilitate și de viitorul sistemului educațional.
