Românii, obligați să muncească jumătate de lună pentru stat. Cu câți bani rămân oamenii la final de lună

Datele publicate de Eurostat arată un contrast puternic între nivelul veniturilor din România și taxele aplicate acestora. Deși salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, impozitarea muncii rămâne ridicată, iar riscul unor noi majorări fiscale nu este exclus.

Datele Eurostat arată că românii lucrează jumătate de lună doar pentru taxe

Potrivit statisticilor Eurostat, românii ajung să muncească aproximativ jumătate de lună doar pentru a acoperi taxele și contribuțiile impuse de stat pe salarii și alte venituri. Situația este cu atât mai relevantă cu cât România se află constant în partea inferioară a clasamentelor europene privind nivelul salariilor.

În ciuda veniturilor reduse, povara fiscală pe muncă rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, raportat la câștigurile efective ale populației.

Familiile din România păstrează o pondere mai mică din venituri față de alte state din regiune

Un exemplu relevant este cel al unei familii din România cu doi copii. Conform datelor Eurostat, după plata tuturor taxelor și contribuțiilor, această familie rămâne cu aproximativ 66% din veniturile totale.

Prin comparație, o familie similară din Slovacia păstrează aproape 90% din venituri, iar în Polonia nivelul depășește 87%. Diferențele evidențiază decalajele semnificative de fiscalitate între statele din Europa Centrală și de Est.

Dan Manolescu, președintele Consiliul Consultanților Fiscali, a declarat într-un interviu acordat Antena 3 CNN că nu pot fi excluse noi taxe în 2026 și nici majorarea TVA.

Potrivit acestuia, TVA-ul, crescut deja la 21% în 2025, ar putea ajunge la 24% dacă măsurile anunțate de autorități nu vor fi aplicate efectiv.

Cadrul fiscal este impredictibil, iar măsurile de reducere a cheltuielilor sunt incerte

Dan Manolescu a explicat că, în pofida asigurărilor date de Guvernul României condus de Ilie Bolojan, autoritățile au preferat până acum soluțiile rapide pentru creșterea veniturilor bugetare. În opinia sa, cadrul fiscal-bugetar rămâne impredictibil, iar reducerea cheltuielilor este, în multe cazuri, doar teoretică.

Analistul a avertizat că, dacă adoptarea bugetului este întârziată și măsurile de reducere a cheltuielilor nu produc efecte reale, ținta de deficit nu va putea fi respectată, iar riscul intrării în recesiune crește.

În scenariul descris de Manolescu, dacă măsurile incluse în buget nu sunt implementate și rămân doar la nivel de proiect, statul va fi nevoit să identifice surse suplimentare de venit. În acest context, o creștere a TVA ar putea fi utilizată pentru a crea venituri bugetare „pe hârtie”, necesare acoperirii unor cheltuieli care nu au fost eliminate în practică.

„Scenariul ar fi ca tot ce ne propunem în ianuarie, în buget, să nu se materializeze, să fie necesară o creștere de venituri chiar și pe hârtie, pentru a putea face eventuale cheltuieli care nu sunt eliminate.

Dacă bugetul se construiește pe un proiect care se adoptă în Parlament, dar nu este și implementat și se prelungește, cum s-a mai întâmplat, cu atacare la Curte, vedem dacă bugetul va include toate acele reduceri planificate.

Dacă însă nu produc efecte în practică, ele sunt doar pe hârtie ca reduceri, pentru că, în realitate, acele sume vor trebui plătite, astfel că deficitul va fi mai mare decât cel anticipat”, a explicat Manolescu.

România se află aproape la coada clasamentului UE privind salariul minim

Datele Eurostat arată că România se situează pe locul trei de la coadă în Uniunea Europeană în privința salariului minim pe economie. Cu un salariu minim de aproximativ 795 de euro pe lună, România este devansată negativ doar de Bulgaria și Letonia.

Nivelurile salariului minim din regiune arată astfel:

• Bulgaria: 620 euro

• Letonia: 780 euro

• România: 795 euro

• Ungaria: 838 euro

La polul opus, statele din vestul Uniunii Europene înregistrează salarii minime de peste trei ori mai mari decât în România. Luxemburg conduce clasamentul, cu un salariu minim de aproximativ 2.704 euro pe lună. Alte exemple relevante sunt Irlanda, Germania, Olanda și Franța, unde veniturile minime depășesc constant pragul de 1.800 de euro.