Strâmtoarea Ormuz, nod vital pentru energia globală
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol și gaze din Golful Persic. Aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, inclusiv cel provenit din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran, alături de volume importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar.
După reducerea dependenței de energia rusească, în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a majorat importurile din regiunea Golfului. Potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie, Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai expuse state europene la importurile de GNL care tranzitează Ormuz.
În plus, țările din Golf sunt furnizori importanți de propan, butan și etan, utilizați în încălzire, agricultură și industrie.
Prețurile la petrol și gaze au reacționat imediat
Conflictul a perturbat transportul maritim, iar peste 200 de nave – inclusiv petroliere și transportatoare de GNL – au ancorat în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Impactul asupra piețelor a fost rapid: contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu aproape 8%, până la 78 de dolari pe baril, iar la hub-ul de gaze din Amsterdam cotațiile au crescut cu 19%, ajungând la 38 de euro/MWh.
Creșterea costurilor energiei este de natură să majoreze prețurile carburanților la pompă și să influențeze proiecțiile macroeconomice ale Banca Centrală Europeană și ale Banca Angliei.
BCE, obligată să își revizuiască estimările
În proiecțiile din decembrie 2025, BCE estima pentru acest an un preț mediu al gazelor de 29,6 euro/MWh și un preț al petrolului de 62,5 dolari/baril – niveluri semnificativ sub cele actuale.
Noile previziuni macroeconomice ale BCE urmează să fie publicate pe 19 martie, iar actualizarea prețurilor energiei ar putea duce la ajustarea estimărilor privind inflația energetică.
Analizele interne ale BCE indică faptul că efectul asupra inflației este mai pronunțat decât impactul asupra creșterii economice. Potrivit evaluărilor din decembrie, o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar putea majora inflația cu până la 0,5%. Efectele ar continua și anul viitor, urmând să se diminueze ulterior.
Creștere economică modestă în Europa
Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și cu 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie este estimată la 1% în 2026 și 1,4% în 2027. Ritmul este semnificativ mai redus comparativ cu SUA, unde PIB-ul este prognozat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026-2027.
Totuși, impactul actual este considerat mult inferior celui din 2022, când criza energetică provocată de războiul din Ucraina a redus creșterea economică europeană cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit Comisiei Europene.
Reacția BCE depinde de durata conflictului
Investitorii nu anticipează o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și șocurile temporare ale prețurilor la energie.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică că operațiunea din Iran ar putea dura patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank apreciază că un conflict de scurtă durată nu ar avea efecte semnificative asupra economiei europene. Însă, dacă tensiunile s-ar prelungi câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar avansul economic ar fi diminuat cu câteva zecimi de punct.
În prezent, inflația din zona euro este de 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce oferă un anumit spațiu de manevră. Totuși, banca centrală rămâne atentă la eventualele „efecte de runda a doua”, atunci când un șoc temporar începe să influențeze salariile și așteptările pe termen lung privind prețurile.
Deocamdată, mesajul probabil al BCE va fi unul de prudență: monitorizarea atentă a evoluțiilor și evitarea reacțiilor pripite la fluctuațiile temporare ale pieței energetice.
