Dragoş Pîslaru: Reforma salarizării e făcută în grabă, am doar 3 săptămâni. Sindicatele de ce n-au pus presiune din 2022 încoace?

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că reforma salarizării este pregătită în grabă de actualul Guvern deoarece proiectul a fost amânat și blocat de mai multe ori din 2022 până în prezent. Oficialul român a explicat că legea trebuie finalizată rapid pentru a susține reforma administrației și bugetul României.

Dragoș Pîslaru spune că reforma salarizării este făcută în grabă deoarece guvernele anterioare au amânat proiectul din 2022 până în prezent

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a mărturisit marți, 26 mai 2026, că nu și-ar fi dorit să se ocupe acum, în grabă și în doar trei săptămâni, de legea salarizării. El a explicat că reforma trebuia făcută încă din 2022–2023, dar proiectul a fost pornit și oprit de mai multe ori în anii următori. Potrivit lui, abia în actualul guvern procesul a fost reluat, iar până acum nu exista un proiect clar și public pe care oamenii să îl poată vedea și înțelege.

El a răspuns criticilor care spun că Guvernul se grăbește cu această lege și a afirmat că totul se face rapid deoarece reforma a fost amânată ani la rând. În opinia sa, politicienii au evitat această reformă pentru că era greu de explicat faptul că salariile demnitarilor trebuiau puse în acord cu celelalte grile salariale, lucru care ar fi provocat nemulțumiri în rândul populației.

Pîslaru a spus că acum el a ajuns să fie criticat pentru această situație, deși se află doar temporar în funcție, într-un guvern condus de Ilie Bolojan, care și-a propus să facă reformele amânate. El a precizat că este pregătit să primească orice critică și a promis că procesul de consultare va fi transparent. Totodată, a susținut că reforma este necesară atât pentru administrația publică, cât și pentru economiile de sute de milioane de euro pe care le-ar aduce.

Pîslaru a mai spus că, atunci când toate lucrurile sunt lăsate pe ultima sută de metri, apare multă presiune și stres, iar această situație arată că în anii trecuți a existat o gestionare slabă din punct de vedere politic și administrativ.

El a subliniat că miza este foarte mare deoarece este vorba despre bugetul României și despre situația românilor. În plus, a menționat că sporul pentru fonduri europene, unul dintre cele mai discutate sporuri din administrație, va rămâne în legea salarizării, iar acest lucru ar trebui să fie apreciat de cei care lucrează intens în această perioadă.

„Să nu credeţi că era dorinţa mea în viaţă să mă apuc acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri. În 2022, când a început acest proiect, trebuia finanţat undeva în 2023, aia era data limită. În 2022 s-a început să se lucreze, în 2023 s-a oprit, în 2024 s-a început să se lucreze, în 2025, în primăvară, s-a oprit. După care, în guvernul actual, domnul ministru Florin Manole a reluat procesul în decembrie şi iată, n-am avut toţi anii ăştia un proiect, pus public, ceva în care să ştie oamenii la ce se referă.

Acum, toată lumea vine şi spune, păi dar de ce ne grăbim? De ce facem lucrurile aşa pe repede înainte? Păi facem lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. De ce a fost evitată? Pentru că nimănui nu-i convenea să spună că, da, grila de demnitari ar trebui să fie aliniată cu celelalte grile, pentru că ar fi fost această ură naţională, legată de faptul că demnitarii sunt repoziţionaţi salarial, faţă de ceilalţi.

Ei bun, cine este acum acarul lui Păun? Eu, într-o situaţie de interimat, într-un guvern condus de Ilie Bolojan care a spus că aprindem lumina şi facem reformele. Şi vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, sunt gata să iau orice critică, de oriunde, procedurile de consultare vor fi super transparente, lucrurile acestea fac bine administraţiei publice şi această reformă nu e doar că salvează 707 milioane de euro, trebuia făcută de mulţi ani. Şi asta este realitatea pe care o avem.

Este o realitate pe care o avem acum. Într-adevăr, toată lumea este sub presiune, păi de altă parte este vorba de România. Şi este vorba de soarta acestei ţări, bugetul acestei ţări şi soarta românilor. Cred că este nevoie să dau acest mesaj de mobilizare maximă, iar faptul că unul dintre sporurile cele mai controversate în toată administraţia, sporul de fonduri europene, rămâne în continuare în legea salarizării şi este securizat, ar trebui să creeze totuşi un pic de sentiment de apreciere pentru cei care într-adevăr trag foarte tare zilele acestea”, a precizat Pîslaru.

Dragoș Pîslaru afirmă că sindicatele nu au făcut suficientă presiune pentru legea salarizării în ultimii ani. El cere colaborare pentru finalizarea reformei

Pîslaru a fost întrebat și despre discuțiile cu sindicatele legate de noua lege a salarizării. El a spus că până acum nu a existat un proiect oficial pus în dezbatere publică și consultat în mod normal cu sindicatele. În opinia lui, responsabilitatea pentru această situație aparține guvernelor anterioare, deoarece proiectul putea fi făcut public încă din 2022. El a explicat că au existat mai multe etape de lucru, inclusiv cu sprijinul Băncii Mondiale, dar proiectul tot nu a fost finalizat și prezentat public.

Pîslaru a recunoscut că sindicatele au dreptate atunci când spun că nu au fost respectate procedurile obișnuite de dialog social. Totuși, el a explicat că, fiind într-un guvern interimar și având doar trei săptămâni la dispoziție, nu poate urma toți pașii clasici de consultare. A spus că încearcă, împreună cu echipa sa, să pregătească cât mai bine proiectul pentru ca parlamentarii să îl poată prelua ca inițiativă legislativă și că vor încerca să țină cont de toate observațiile primite.

Oficialul român a afirmat că și sindicatele ar trebui să se întrebe de ce nu au făcut mai multe presiuni în ultimii ani pentru ca proiectul să fie prezentat și discutat public. El a considerat că este nedrept ca acum să existe multe nemulțumiri legate de lipsa consultărilor, în condițiile în care, din 2022 până acum, nu a existat suficientă presiune asupra guvernelor pentru finalizarea legii.

Pîslaru a sugerat și că apropierea unor sindicate de anumite zone politice ar fi contribuit la amânarea reformei, pentru că nimeni nu și-a mai asumat-o serios. Din acest motiv, spune el, reforma se face acum în grabă. Oficialul român a transmis că nu dorește conflicte între Guvern și sindicate și că toate părțile ar trebui să lucreze împreună pentru o lege mai bună atât pentru cei aproximativ 1,2 milioane de angajați vizați, cât și pentru ceilalți contribuabili din România.

„Nu a existat un proiect pus în transparenţă, pe procedura clasică de consultare cu sindicate. De ce nu a existat? Trebuie să-i întrebaţi pe cei din guvernele anterioare de ce, din 2022, încoace, nu au ieşit cu un proiect. Au fost trei runde de activitate a Băncii Mondiale în spate. Puteau să iasă cu el de patru ani de zi. Prin urmare, sindicatele au justificat această observaţie că nu s-a respectat cadrul dialogului social cu privire la această procedură.

În acest moment, eu nefiind într-o postură în care pot pregăti un proiect de lege cu un guvern cu puteri depline, nu am cum să declanşez procedura de transparenţă clasică, cu termenele clasice. Eu am trei săptămâni să pot crea un cadru bine aşezat, ca parlamentarii să preia ca iniţiativă legislativă acest proiect. Şi voi face tot ce îmi stă în putinţă, alături de colegii mei, să pregătim cât mai bine acest lucru, să integrăm toate observaţiile şi să venim cu un proiect robust.

Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune, de ce acum toată lumea este nemulţumită că nu au fost consultări, dar din 2022 încoace nu am văzut o presiune extraordinară ca proiectul să iasă, lumea să şi-l asume şi să existe aceste discuţii. Prin urmare, este un pic nedrept din partea sindicatelor, apreciindu-le poziţia, sunt actori în dialogul social, dar este un pic nedrept faptul că nu au pus presiunea cuvenită de nişte ani de zile, atunci când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul şi acum pun problema de ce nu au fost consultaţi.

(…) Atunci când pactizezi poate cu o anumită zonă a spectrului politic, în ideea că ştim noi că îi mai lăsăm, că o să ne iasă bine ceva, ei, iată, această pactizare uneori nu te ajută sub nicio formă şi te duce în situaţia în care nimeni nu o să-şi asume reforma aşa cum trebuie şi acum se face pe ultima sută de metri.

Invitaţia mea este să nu ne uităm foarte mult la trecut, să ne uităm la proiectul acesta şi ceea ce sper de la sindicate este că nu suntem unii împotriva celorlalţi, ci pur şi simplu suntem partea a unei singure echipe, echipa România, care încearcă să vină cu o legislaţie cât mai bună pentru 1,2 milioane de români şi în acelaşi timp cât mai bună şi pentru ceilalţi contribuabili din România”, a adăugat Pîslaru.