Dragoș Pîslaru anunță negocieri cu Comisia Europeană privind înghețarea salariilor demnitarilor până în 2031: Reforma salarizării unitare este necesară

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri, 27 mai 2026, că va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a negocia cu Comisia Europeană înghețarea sau reeșalonarea creșterilor salariale ale demnitarilor până în 2031, invocând contextul fiscal dificil și necesitatea unei reforme salariale echitabile și sustenabile.

Dragoș Pîslaru anunță negocieri cu Comisia Europeană privind înghețarea salariilor demnitarilor până în 2031

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri, 27 mai 2026, că a primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau reeșalonării creșterilor salariale pentru demnitari până în anul 2031, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Potrivit lui, în urma unei discuții cu premierul Ilie Bolojan, acesta urmează să meargă săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a susține această poziție în fața oficialilor europeni.

Pîslaru a precizat că este conștient de sensibilitatea subiectului și de faptul că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public. Cu toate acestea, ministrul a afirmat că își asumă responsabilitatea de a încerca să obțină o evaluare diferită, folosind toate argumentele disponibile.

Oficialul a subliniat că reforma salarizării unitare este necesară pentru a aduce ordine, predictibilitate și echitate într-un sistem afectat de numeroase excepții, sporuri și dezechilibre. El a arătat că discuția nu vizează renunțarea la o lege unitară sau la o grilă salarială aliniată pentru demnitari, argumentând că România trebuie să poată remunera adecvat persoanele care ocupă funcții publice importante pentru a atrage profesioniști competenți în administrație.

În același timp, ministrul interimar al Muncii a atras atenția asupra contextului fiscal și social dificil în care se află România și a susținut că este nevoie de echilibru și de o distribuire corectă a efortului bugetar. În opinia sa, demnitarii nu ar trebui să beneficieze de cele mai mari creșteri salariale într-o perioadă în care alte categorii de angajați au parte de majorări limitate sau inexistente.

Pîslaru a declarat că percepția publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează șansele adoptării noii legi a salarizării și că echitatea trebuie reflectată atât în structura finală a grilelor salariale, cât și în ritmul ajustărilor aplicate diferitelor categorii profesionale. În acest context, el consideră oportună o înghețare temporară sau cel puțin o reeșalonare a creșterilor salariale pentru demnitari, precizând însă că până în 2031 România își va respecta angajamentul privind implementarea deplină și unitară a reformei salarizării.

Pîslaru a transmis că va merge la Bruxelles cu mandatul de a susține o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de interesele angajaților din sectorul public, cât și de cele ale contribuabililor. El a adăugat că nu poate garanta rezultatul negocierilor, însă va susține ferm această poziție în discuțiile cu oficialii europeni.

„Am primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în anul 2031.

În urma discuției cu prim-ministrul Ilie Bolojan, săptămâna viitoare voi merge la Bruxelles, unde voi susține această poziție în cadrul procesului de renegociere finală a PNRR.

Știu că este un subiect sensibil. Știu și că poziția exprimată până acum, inclusiv în scris, de Comisia Europeană a fost aceea că viitoarea lege a salarizării trebuie aplicată unitar în întreg sectorul public.

Cu toate acestea, consider că este datoria mea să folosesc toate argumentele disponibile pentru a încerca să obțin o evaluare diferită.

Reforma salarizării unitare este necesară. Ea trebuie să aducă ordine, predictibilitate și echitate într-un sistem care a acumulat prea multe excepții, sporuri și dezechilibre.

Discuția nu este dacă legea trebuie să fie unitară sau nu, inclusiv cu o grilă aliniată pentru demnitari. România este prea săracă să nu remunereze adecvat și unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă. Nu discutăm de meritul individual, ci de posibilitatea de a atrage persoane profesioniste și competente în pozițiile de demnitate publică.

Dar România se află într-un context fiscal și social dificil. Avem nevoie de echilibru, de responsabilitate și de un efort corect distribuit.

Într-un astfel de moment, chiar dacă ar exista o reașezare obiectivă de grile, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil.

Societatea noastră este puternic divizată, iar percepția publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează direct șansele de adoptare a legii.

Echitatea trebuie să se vadă nu doar în cum vă arăta ierarhia ocupațională în final, ci și în efortul în timp pentru ajustare pe care ar trebui să îl facă cei care ocupă funcții de demnitate publică în comparație cu restul familiilor ocupaționale. O înghețare temporară sau măcar o reeșalonare devine mai mult decât oportună în condițiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină și unitară, inclusiv pentru demnitari.

Voi merge la Bruxelles cu acest mandat clar: să apăr principiul unei reforme corecte, sustenabile și responsabile, care tratează cu seriozitate atât angajații din sectorul public, cât și contribuabilii care susțin acest sistem.

Nu pot garanta rezultatul discuțiilor. Dar pot garanta că voi face tot ce ține de mine pentru ca această poziție să fie susținută ferm și argumentat”, este mesajul lui Pîslaru.

Ce se va întâmpla până în anul 2031?

Angajații de la stat care vor avea salarii mai mici după aplicarea noii legi a salarizării vor primi lunar o compensație, astfel încât să nu piardă bani. Măsura este prevăzută în proiectul pus în dezbatere publică și va fi valabilă până la 31 decembrie 2031, atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. În document se precizează că această compensație nu va include banii primiți pentru proiecte europene sau stimulentele legate de gestionarea fondurilor europene. Diferența salarială va fi calculată și plătită individual, în fiecare lună.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferenţă salarială tranzitorie ca drept salarial individual, pe perioada în care persoana ocupă aceeaşi funcţie şi în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se menţionează în document.

Pîslaru a declarat luni, 25 mai 2026, că niciun bugetar nu va pierde bani după aplicarea noii legi. El a explicat că, dacă salariul rezultat după recalculare va fi mai mic decât cel actual, diferența va fi acoperită printr-o compensație individuală. Pîslaru a dat exemplul unui angajat care are acum un salariu de 12.100 de lei, iar după aplicarea noii formule ar ajunge la 11.000 de lei. În acest caz, persoana respectivă ar primi în continuare diferența de 1.100 de lei sub formă de compensație.

El a spus că protejarea veniturilor este unul dintre principiile de bază ale proiectului și a transmis că informațiile potrivit cărora salariile ar putea scădea sunt false. El a adăugat că salariile vor crește pentru 56% dintre angajații din sectorul public, iar pentru ceilalți vor rămâne la nivelul actual.

Totodată, noul proiect de lege reduce numărul sporurilor din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, 87 vor fi eliminate, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 57%.

Pîslaru a afirmat că sistemul actual este inechitabil și că multe sporuri au fost acordate fără o justificare clară. El a spus că sporurile au devenit „un sport național” în administrație și că salarizarea ar trebui să fie mai simplă și mai unitară. Potrivit lui, sporurile vor fi limitate la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții. În același timp, va fi introdus un sistem de bonusuri pentru performanță, între 10% și 20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre angajații unei instituții.

Pîslaru a a explicat că salariul de bază trebuie să fie principala componentă a veniturilor și să crească predictibil, iar bonusurile să fie acordate doar pentru rezultate bune. El a spus că până acum nu a existat un sistem real de recompensare a performanței în administrație.

El a subliniat și că noua lege a salarizării nu va putea fi modificată timp de cinci ani. El a amintit că actuala lege, adoptată în 2017, a fost schimbată de 43 de ori până în 2022, ceea ce a creat instabilitate. Potrivit lui Pîslaru, noua lege trebuie să rămână stabilă pentru a asigura predictibilitate și pentru a respecta angajamentele asumate prin PNRR.

„Oamenii vor avea o nouă încadrare pe un nou salariu de bază şi pe o nouă structură de sporuri care sunt limitate la 20%. Se face calculul, să zicem tu ai 12.100 în plată acum şi prin calculele care sunt refăcute ajungi la 11.000. Vei avea o diferenţă de 1.100 de lei care se consideră o compensaţie. Deci, vine salariul conform aplicării legii noi plus o compensaţie care este considerat drept individual, nu colectiv de 1.100 de lei. Că acolo te-a prins pe tine 2027 când s-a aplicat legea (…) Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi.

Principiul protecţiei veniturilor este principiul fundamental al acordului politic între partide şi cel care ne ghidează munca la Ministerul Muncii, în echipa de redactare şi de sprijin pentru acest proiect. Prin urmare, românii trebuie să ştie că orice afirmaţie care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr. Ceea ce este un mare adevăr este că pentru 56% din angajaţii din sectorul public, salariile vor creşte şi pentru ceilalţi vor rămâne în plată exact cum sunt.

Problema oamenilor nu este numai legată de câţi bani primesc în mână. Problema majoră pe care o avem în sistem acum se referă la echitate, pentru că oamenii analizează câţi bani primesc ei faţă de cât primeşte altcineva, fie cât primeşte altcineva care face acelaşi lucru, fie cât primeşte altcineva care practic are anumite elemente de natură salarială nejustificate faţă de cadrul legal.

Un lucru care este fundamental, poate vestea cea mai importantă pe care o dăm este faptul că, din cauză că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici Legea 153/2017 (…) şi ştiţi că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport naţional în administraţia din România, zona de sporuri a dus la faptul că, să dau cifra corectă, aici scrie peste 150, le-am mai enumerat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri.

Deci, în momentul de faţă, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut prin acest proiect pe care îl prezentăm este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de 57% aproape. (…) Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Salariul de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil şi sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă şi le vom limita la 20% pe ordonator principal de credite.

Salariile ar trebui să aibă elementul principal în zona aceasta de salarii de bază, salarii lunare. Şi încă un lucru: salarizarea nu se adapta performanţei dovedite a angajatului şi existau, practic, nişte prime de excelenţă, dar ele niciodată nu au avut o bază în spate, totdeauna au rămas o chestiune discreţionară, deci nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanţă. Introducem acest sistem între 10 şi 20% din salariul de bază pentru maxim 30% din angajaţi, limitat, după cum o să vedeţi, în primul an, la 4% din anvelopa salarială.

În perioada iulie 2017, deci de la adoptarea Legii 153, până în octombrie 2022, Legea-cadru 153 a suferit direct sau indirect modificări şi completări prin 43 de acte normative, inclusiv două decrete ale preşedintelui, două decrete ale Curţii Constituţionale etc. Şi asta ce înseamnă? Înseamnă că trebuie să înţelegeţi că în acest proiect – şi acum să discut pe zona asta de sustenabilitate – se menţionează foarte clar că această legislaţie trebuie să rămână aşa cum e.

Asta este şi o parte a acordului politic cu partidele. De altfel, fiind un jalon din PNRR, avem un lucru important de reversibilitate. Cinci 5 ani de zile trebuie să rămână exact aşa cum este, de aici şi importanţa discuţiei. În general, salarizarea nu se discută în fiecare an, se discută la perioade mai lungi, ca să asigure această stabilitate”, a declarat, luni, Pîslaru.