Două săptămâni până la termenul limită pentru depunerea situațiilor financiare pe 2025. Companiile riscă amenzi între 300 și 4.500 de lei

Companiile din România mai au la dispoziție doar două săptămâni pentru a depune situațiile financiare aferente exercițiului financiar 2025, într-un context marcat de creșterea complexității obligațiilor de conformare. Schimbările legislative din ultimul an influențează direct raportarea financiară, fiscalitatea și procesele de resurse umane, potrivit specialiștilor din domeniu.

Situațiile financiare 2025: amenzi de până la 4.500 lei și noi reguli de raportare pentru firme

Nedepunerea la termen a situațiilor financiare poate atrage amenzi între 300 și 4.500 de lei, în funcție de întârziere, iar în cazuri prelungite poate duce chiar la declararea contribuabilului ca inactiv fiscal, cu impact semnificativ asupra activității companiei și relațiilor cu partenerii și autoritățile fiscale.

Începând cu exercițiul financiar 2025, raportările contabile vor fi depuse exclusiv în format electronic, iar noile praguri de clasificare a entităților, aliniate la Directiva UE 2023/2775, pot schimba obligațiile de raportare pentru numeroase firme.

Totodată, în perioada de închidere financiară, companiile trebuie să ia în calcul aspecte precum ajustările de TVA și prețuri de transfer, recuperarea pierderilor fiscale, verificările capitalurilor proprii, implementarea REGES-ONLINE și noile cerințe europene privind transparența salarială.

Închiderea financiară 2025 aduce verificări suplimentare și noi obligații pentru companii

Procesul de închidere financiară aferent anului 2025 presupune mai mult decât întocmirea bilanțului contabil, companiile fiind nevoite să finalizeze inventarierea patrimoniului, reconcilierea soldurilor și analiza ajustărilor și provizioanelor.

Totodată, firmele trebuie să revizuiască politicile contabile și tratamentele aplicate, în contextul noilor cerințe privind clasificarea corectă a entităților și raportările financiare.

„Vedem un nivel mult mai ridicat de atenție din partea autorităților asupra asigurării consistenței și corelării între raportările financiare și cele fiscale. În acest context, companiile trebuie să abordeze procesul de închidere financiară ca pe un exercițiu strategic, orientat spre conformare și consolidarea mecanismelor de control intern, și nu doar ca pe o obligație administrativă. Clasificarea corectă a entității, analiza capitalurilor proprii și documentarea ajustărilor contabile devin elemente esențiale în pregătirea situațiilor financiare anuale.”, a declarat Mariana Dragomir, Partner, Outsourcing – Accounting, Forvis Mazars în România.

Noile măsuri fiscale introduc restricții suplimentare pentru companiile al căror activ net contabil scade sub jumătate din capitalul social. Acestea vizează inclusiv limitarea distribuirii dividendelor și a rambursării împrumuturilor către acționari sau asociați până la refacerea capitalurilor proprii.

Ajustările de TVA și prețurile de transfer, printre principalele riscuri fiscale pentru firme

În zona fiscală, ajustările de TVA rezultate în urma inventarierii anuale, tratamentul creanțelor neîncasate și implicațiile ajustărilor de prețuri de transfer continuă să fie principalele zone de risc pentru contribuabili.

Totodată, companiile trebuie să finalizeze corect calculul impozitului pe profit, inclusiv verificarea deductibilității cheltuielilor sociale, de protocol și a ajustărilor pentru depreciere.

„Autoritățile fiscale analizează din ce în ce mai atent documentarea ajustărilor fiscale și a tranzacțiilor intragrup. În special în cazul ajustărilor de prețuri de transfer, companiile trebuie să poată demonstra clar substanța economică a serviciilor și tratamentul TVA aplicat. În paralel, definitivarea calculului de impozit pe profit necesită o atenție sporită asupra deductibilității anumitor categorii de cheltuieli și asupra recuperării pierderilor fiscale.”, a menționat Mihaela Hampu, Director, Tax, Forvis Mazars în România.

Anul fiscal 2025 va fi ultimul în care se aplică facilitățile prevăzute de OUG 153/2020, care acordă bonificații companiilor pentru menținerea sau majorarea capitalurilor proprii.

REGES-ONLINE și controalele ITM aduc noi obligații pentru departamentele de HR

După finalizarea migrării la REGES-ONLINE, programată pentru 31 decembrie 2025, atenția angajatorilor se mută către conformitatea operațională și corectitudinea datelor raportate, în baza noilor reglementări.

Pentru multe companii, acest proces presupune verificarea și actualizarea informațiilor din registru, precum și adaptarea procedurilor interne de HR și Payroll la noile cerințe privind administrarea datelor angajaților și a contractelor de muncă.

În paralel, intensificarea controalelor ITM pune accent pe evidența timpului de muncă, transmiterea corectă a datelor în REGES-ONLINE și conformitatea dosarelor de personal.

„Finalizarea migrării la REGES‑ONLINE nu înseamnă finalul efortului pentru angajatori. Din contră, etapa actuală scoate în evidență nevoia de curățare și actualizare a datelor, revizuirea proceselor interne și clarificarea responsabilităților privind administrarea informațiilor de personal. În plus, controalele ITM se concentrează tot mai mult pe conformitatea documentației și pe corectitudinea raportărilor efective, nu doar pe respectarea unor termene formale.”, a explicat Anca Lamba, Senior Manager, Outsourcing – HR & Payroll, Forvis Mazars în România.

Transparența salarială devine o prioritate pentru companiile din România

Directiva europeană privind transparența salarială, care trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, intră într-o etapă importantă pentru companiile din România, după publicarea proiectului legislativ în consultare publică.

Noile reguli vor afecta toți angajatorii și vor schimba modul în care sunt stabilite și comunicate politicile salariale. Printre obligațiile prevăzute se numără transparența grilelor de salarizare, accesul angajaților la informații privind criteriile de plată și promovare, precum și raportarea diferențelor salariale dintre femei și bărbați.

Companiile vor trebui, de asemenea, să demonstreze că politicile de remunerare sunt bazate pe criterii obiective și neutre din perspectiva genului, iar firmele cu diferențe salariale semnificative ar putea fi obligate să adopte măsuri corective și planuri de acțiune.

„Termenul de transpunere al Directivei europene privind transparența salarială se apropie rapid, iar de la publicarea draftului legislativ în România, pe 30 martie, subiectul a generat tot mai multe dezbateri în mediul de afaceri, în special în jurul modului în care companiile își vor adapta politicile de remunerare și procesele interne. În practică, multe organizații descoperă că nu au încă o arhitectură clară a rolurilor, criterii unitare de evaluare sau mecanisme suficiente pentru justificarea diferențelor salariale. Dincolo de conformare, transparența salarială va avea un impact direct asupra culturii organizaționale, retenției și reputației angajatorului.”, a menționat Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România.

Termenul-limită din 2 iunie impune o atenție sporită din partea companiilor. Specialiștii recomandă prioritizarea auditului intern și a reconcilierii datelor, astfel încât situațiile financiare aferente anului 2025 să reflecte corect realitatea economică și să respecte noile cerințe de raportare.