Donald Trump obligă Pentagonul să cumpere energie din cărbune pentru securitatea națională
Decizia lui Donald Trump de a sprijini industria cărbunelui a fost oficializată miercuri, la Casa Albă, printr-un decret care impune Departamentului Apărării să încheie contracte pe termen lung pentru achiziția de energie electrică produsă din cărbune.
Ordinul stabilește că Pentagonul trebuie să se aprovizioneze cu energie provenită din centrale pe cărbune „pentru a se asigura că instalaţiile militare şi siturile esenţiale pentru apărare au o alimentare neîntreruptă”, potrivit administrației americane. Măsura reprezintă o intervenție directă în piața energetică, în condițiile în care cărbunele este o sursă în declin în Statele Unite.
Ceremonia de semnare a avut loc în prezența unor mineri echipați cu căști de protecție, invitați special la Casa Albă. În timpul evenimentului, șeful statului a transmis un mesaj ferm de susținere a sectorului.
„Cărbunele este esenţial pentru securitatea noastră naţională”, a declarat Donald Trump. Reprezentanții industriei i-au acordat cu această ocazie titlul de „campion incontestabil al cărbunelui”.
Administrația Trump și-a construit poziția energetică pe respingerea fermă a energiilor regenerabile, în special a celei eoliene, pe care o consideră instabilă și nesigură pentru infrastructura critică. În acest context, noul decret consolidează direcția politică asumată de la revenirea sa la putere, când a început să forțeze menținerea în funcțiune a unor centrale pe cărbune programate pentru închidere.
Această orientare contrazice atât politicile anterioare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și tendințele din piața energetică americană. În ultimii 15 ani, producția de cărbune a scăzut puternic, fiind înlocuită treptat de gaz natural și surse regenerabile, considerate mai ieftine și mai puțin poluante. Dacă în anul 2000 cărbunele asigura aproximativ 50% din electricitatea SUA, în 2023 ponderea sa coborâse la puțin peste 16%.
În paralel, administrația se pregătește să anuleze un act normativ care constituia baza juridică pentru combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite, o mișcare ce ar putea afecta direct reglementarea centralelor electrice și standardele de mediu.
La nivel global, cărbunele rămâne responsabil pentru mai mult de o treime din producția de energie electrică, însă arderea sa generează emisii semnificative de CO2, contribuind substanțial la încălzirea globală.
Fondurile din petrolul venezuelean și disputa privind recunoașterea guvernului
O altă decizie controversată a administrației Donald Trump vizează gestionarea a 500 de milioane de dolari proveniți din vânzările de petrol venezuelean, fonduri care au fost direcționate prin Qatar, generând incertitudini juridice și politice.
Administrația colaborează în prezent cu structuri rămase din regimul fostului președinte Nicolas Maduro, sub coordonarea președintei interimare Delcy Rodriguez, deși Statele Unite nu recunosc oficial acest guvern. În primul său mandat, Donald Trump a recunoscut Adunarea Națională aleasă în 2015, controlată de opoziție, drept singura autoritate legitimă a Venezuelei.
Un ordin executiv emis la 9 ianuarie stabilește că veniturile obținute din vânzările de petrol venezuelean trebuie depuse într-un cont al Trezoreriei SUA, fiind considerate proprietate suverană a guvernului venezuelean aflată în custodia americană. Textul nu precizează însă explicit la care guvern se referă.
Expertul în drept internațional Scott Anderson susține că, potrivit recunoașterii din 2019, controlul asupra fondurilor ar trebui să revină Adunării Naționale din 2015. Situația complică relația operațională cu Rodriguez, care a acceptat livrarea a 50 de milioane de barili de petrol către SUA. Secretarul Energiei, Chris Wright, a anunțat că mecanismul va continua pe termen nedeterminat pentru a menține presiunea asupra Caracasului.
Secretarul de stat Marco Rubio a explicat în Congres că banii au fost păstrați temporar în Qatar, stat care recunoaște regimul Maduro, pentru a evita blocajele juridice.
„Trebuie să recunoşti un guvern, dar noi nu recunoaştem acest guvern. Recunoaştem Adunarea Naţională din 2015 şi căutăm o modalitate juridică creativă de a respecta acest standard”, a spus Rubio.
Un oficial al administrației a precizat că un cont dedicat guvernului Venezuelei a fost deschis la Trezorerie și că viitoarele venituri din resurse naturale vor tranzita acest mecanism. Primele 500 de milioane de dolari au fost deja transferate în Venezuela.
Democrații contestă legalitatea procedurii, invocând Legea privind puterile economice internaționale de urgență (IEEPA), care permite confiscarea bunurilor unui stat străin doar în caz de ostilități armate sau atac direct asupra SUA. Rubio a respins acuzațiile.
„Nu confiscăm proprietatea Venezuelei. Banii nu intră niciodată în mâinile noastre. Doar controlăm modul în care sunt distribuiţi”, a spus secretarul de stat în faţa Senatului.
Rebeliune în Camera Reprezentanților pe tema tarifelor impuse Canadei
Politica tarifară promovată de Donald Trump a generat tensiuni chiar în interiorul Partidului Republican. Miercuri, membri republicani ai Camerei Reprezentanților au votat pentru abrogarea tarifelor vamale impuse Canadei.
Rezoluția urmează să fie analizată de Senat, însă chiar dacă va fi adoptată, este de așteptat să fie respinsă prin veto prezidențial. Taxele vamale reprezintă un element central al strategiei economice a administrației.
În timpul votului, președintele a transmis un avertisment direct pe platforma sa, Truth Social.
„Vor suferi consecinţele în momentul alegerilor, inclusiv în primare”, a scris Donald Trump, referindu-se la aleșii care susțin eliminarea tarifelor.
SUA va începe să plătească miliardele datorate ONU
Statele Unite vor demara, în următoarele săptămâni, plata miliardelor de dolari restante către Națiunile Unite, însă își vor menține în paralel solicitările privind reformarea organizației, a anunțat miercuri ambasadorul american la ONU.
Anunțul privind plata restanțelor către ONU vine într-un moment în care presiunile financiare asupra organizației internaționale au atins un nivel critic, iar relația dintre Washington și instituția multilaterală traversează o perioadă tensionată.
Pe fondul acestor tensiuni financiare și instituționale, oficialii ONU atrag atenția că întârzierile repetate ale contribuțiilor afectează direct capacitatea organizației de a-și îndeplini mandatul. Bugetul regulat al Națiunilor Unite acoperă funcționarea aparatului administrativ și a misiunilor politice, în timp ce fondurile pentru operațiunile de menținere a păcii susțin intervenții în zone de conflict din Africa, Orientul Mijlociu și alte regiuni instabile. Orice blocaj în finanțare poate duce la reduceri de personal, întârzieri logistice și limitarea intervențițiilor pe teren.
În acest context, anunțul privind plata sumelor restante este privit ca un semnal de detensionare a relației dintre Washington și organizația internațională, chiar dacă administrația Donald Trump insistă asupra unei reforme structurale. Diplomați acreditați la ONU afirmă că reluarea plăților ar putea stabiliza temporar situația bugetară, însă direcția politică a Statelor Unite rămâne una de presiune pentru reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței instituționale.
