Comoara României pe care și-o dorește Donald Trump. Președintele SUA a pus ochii pe noi

La Baia de Fier, în județul Gorj, se află cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, o resursă esențială pentru baterii, mașini electrice și industria nucleară. Exploatarea a fost închisă în urmă cu 35 de ani, iar mina a rămas în paragină. Guvernul a aprobat recent reluarea activității, iar Comisia Europeană anunță finanțări consistente. Interesul internațional pentru grafitul românesc crește, inclusiv din partea SUA.

Grafitul strategic de la Baia de Fier, proiect declarat prioritar la nivel european

Grafitul strategic din Gorj readuce în discuție potențialul economic major al zăcămintelor românești, în condițiile în care situl de la Baia de Fier este considerat cel mai mare din Europa. Exploatarea a fost oprită la începutul anilor ’90, iar de atunci mina nu a mai fost utilizată, infrastructura degradându-se treptat.

Zăcământul de la Baia de Fier se numără printre cele trei proiecte miniere din România declarate strategice de Comisia Europeană. Decizia vine în contextul în care grafitul este inclus pe lista materiilor prime critice pentru Uniunea Europeană, fiind indispensabil în industriile tehnologice.

Recent, printr-o hotărâre de Guvern, autoritățile au aprobat reluarea exploatării. Într-o primă etapă, statul român va amenaja perimetrul minier pentru a permite redeschiderea activităților. În paralel, Comisia Europeană pune la dispoziție fonduri de miliarde de euro pentru susținerea proiectelor considerate strategice, iar mina din Gorj este eligibilă pentru astfel de finanțări.

În plan internațional, interesul pentru grafitul românesc este tot mai evident. România s-a numărat printre cele cinci state membre ale Uniunii Europene care au participat la întâlniri cu o delegație americană pentru a discuta despre cooperarea în domeniul resurselor minerale critice, scriu cei de la Antena3.

Localnicii din Baia de Fier cer locuri de muncă și investiții reale în comunitate

Redeschiderea minei de la Baia de Fier este privită de comunitatea locală atât cu speranță, cât și cu prudență, în condițiile în care exploatarea a reprezentat, timp de decenii, principala sursă de venit pentru sute de familii din zonă.

Un localnic a explicat impactul economic pe care mina îl avea asupra comunității, arătând că:

„A mâncat o pâine jumătate din comună aici. Plus vecinii, cei din comunele învecinate. Nu era extraordinar de greu, dar se muncea ca în mină”, a declarat un localnic pentru Antena 3.

Alți locuitori își amintesc însă și condițiile dificile în care se desfășura activitatea în subteran, înainte de închiderea exploatării în urmă cu 35 de ani.

„Condițiile de altădată nu erau extraordinare, în sensul că pe oameni nu prea îi mai recunoșteai când ieșeau din galerie”, au relatat localnicii.

În contextul reluării exploatării, o parte dintre oameni cer ca viitoarele investiții să genereze locuri de muncă în zonă și să aducă beneficii directe comunității. Un alt localnic a subliniat că

„Ar fi bine să creeze locuri de muncă, să se exploateze aici la noi. Nu să vină să extragă și să plece în altă parte. Locurile de muncă să nu fie undeva în SUA sau în altă parte. Cariera este aici, dar o să vină tot cu utilaje performante.

Din Baia de Fier nu cred că o să lucreze cinci oameni, că nu au specialitatea necesară. Nu mai sunt minerii cum erau pe timpuri. Să vină să îl ia și să plece iarăși nu e un lucru bun”, a precizat un localnic pentru sursa citată.

Grafitul, resursă esențială pentru baterii, energie verde și industrie nucleară

Grafitul este considerat o materie primă critică pentru producția de baterii și pentru dezvoltarea tehnologiilor moderne. De la telefoane mobile și laptopuri, la mașini electrice, sisteme de stocare a energiei regenerabile și centrale nucleare, grafitul joacă un rol esențial în funcționarea acestor industrii.

Profesorul Luca Diaconescu a explicat importanța zăcământului de la Baia de Fier, subliniind că:

„Baia de Fier are rezerve uriașe de grafit care până acum nu au contat. Această străduință a lui Trump de a acapara cât mai multe, măcar să securizeze, nu neapărat să exploateze cât mai multe metale rare ar viza și rezervele acestea de grafit de la Baia de Fier. Pe lângă telefoane, pe lângă baterii, mașinile electrice mai ales, se folosește și în industria centralelor atomice. Toate acestea țin de grafit”, a explicat Luca Diaconescu.

La nivel european, doar România și Norvegia dețin rezerve semnificative de grafit. În timp ce Norvegia extrage aproximativ 15.000 de tone anual, în România potențialul de exploatare ar putea ajunge la aproximativ 30.000 de tone pe an. O tonă de grafit poate fi comercializată la prețuri de până la 200.000 de euro, ceea ce transformă zăcământul din Gorj într-o resursă cu valoare strategică majoră.

Reluarea exploatării ar putea contribui la reducerea dependenței Uniunii Europene față de importurile din China, în condițiile în care competiția globală pentru materiile prime critice este în creștere. Harta resurselor minerale arată că România deține numeroase zăcăminte de minereuri rare, multe dintre ele nevalorificate, iar lipsa unei strategii coerente a dus la pierderea unor oportunități economice importante.