Comoara României care pune țara pe pe harta europeană și internațională. Miză strategică pentru SUA

România revine în prim-planul competiției globale pentru minerale rare, după decenii în care exploatările au fost abandonate. Redeschiderea unor mine strategice plasează țara pe radarul marilor puteri, inclusiv al SUA, interesate să reducă dependența de China. Decizia autorităților vine într-un context geopolitic tensionat, în care resursele critice au devenit esențiale pentru industrie, energie și securitate.

Mineralele rare din România, miză strategică într-o competiție globală dominată de SUA și China

România reintră în circuitul marilor furnizori de materii prime critice prin reluarea exploatării unor zăcăminte considerate esențiale pentru industriile de vârf, într-un moment în care mineralele rare au devenit un instrument strategic la nivel global.

Proiectele vizează mine din județele Bihor, Hunedoara și Gorj, zone cunoscute pentru potențialul lor mineral, dar neglijate timp de peste trei decenii după închiderea masivă a exploatărilor din anii ’90. Decizia este parte a unei Strategii Naționale recente, care urmărește repoziționarea României pe harta europeană și internațională a resurselor critice, potrivit TVR Info.

Contextul internațional a accelerat acest demers, în condițiile în care Statele Unite și Uniunea Europeană caută soluții concrete pentru a reduce dependența de China, stat care controlează în prezent cea mai mare parte a producției mondiale de minerale rare. La Washington, reprezentanții României au participat alături de delegați din peste 50 de țări la discuții privind coordonarea unei strategii comune pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare, semn că resursele din subsolul românesc sunt privite ca un atu geopolitic, nu doar economic.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că aceste resurse sunt indispensabile pentru industria electronică, pentru producția de echipamente din sectorul energiei regenerabile și pentru tehnologiile utilizate în apărare. Importanța lor depășește granițele economiei clasice, fiind considerate deja o „monedă de schimb” în negocierile internaționale.

„Interesul Statelor Unite este atras de lantanidele și actinidele la care s-ar adăugă scandiu și litiu. [La ce au nevoie americanii de aceste materiale rare?] Sunt foarte clar tributari importurilor din China care deține hegemonia în acest moment, respectiv 86% din producție. Ele sunt folosite în general pentru industria electronică, dar și pentru centralele eoliene”, a declarat Ștefan Marincea, cercetător la Institutul Geologic Român.

Trei mine din România declarate strategice și obiective clare stabilite de Uniunea Europeană

La nivel european, Comisia Europeană a stabilit încă de anul trecut existența a 34 de tipuri de materii prime critice în statele membre, printre care se regăsesc siliciul, indiul, zincul, germaniul, cuprul, beriliul, paladiul, cobaltul și litiul. În acest cadru, trei proiecte din România au fost declarate strategice: exploatarea grafitului la Baia de Fier, în județul Gorj, exploatarea cuprului la Rovina, în Hunedoara, și exploatarea magneziului la Budureasa, în Bihor.

Statutul de proiect strategic permite accelerarea procedurilor administrative și accesarea de finanțări europene consistente. Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea importurilor extracomunitare de materii prime critice cu 30% până în anul 2030, iar România este considerată un actor important în atingerea acestei ținte.

Relansarea acestor exploatări vine după zeci de ani în care minele au fost închise din motive de rentabilitate, într-o perioadă în care valoarea strategică a resurselor nu era încă pe deplin înțeleasă. În prezent, contextul economic și geopolitic a transformat aceste zăcăminte în active esențiale pentru securitatea industrială a Uniunii Europene.

România deține unele dintre cele mai valoroase resurse de grafit și minerale critice din Europa

Unul dintre cele mai importante atuuri ale României este grafitul din județul Gorj, considerat printre cele mai pure din Europa. Zona Baia de Fier, situată în Munții Parâng, este principala regiune cu depozite de șisturi grafitoase, recunoscute pentru calitatea ridicată a zăcământului, ideal pentru producția de grafen și pentru componentele utilizate în bateriile electrice.

Exploatarea a funcționat timp de aproximativ jumătate de secol, până la începutul anilor ’90, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise din motive economice. Reluarea activității a devenit posibilă după ce, în august 2025, Guvernul a aprobat licența de exploatare pentru Salrom, permițând redeschiderea minei de la Baia de Fier.

Comisia Europeană a selectat acest proiect ca fiind strategic, aprobând solicitări de finanțare de aproximativ 200 de milioane de euro pentru extracție și încă 250 de milioane de euro pentru procesarea avansată. Pe lângă grafit, România deține zăcăminte de magneziu în Bihor, rezerve importante de cupru la Roșia Poieni și resurse semnificative de uraniu, cobalt și nichel, identificate recent în zona Bihor Sud.

În subsolul țării au mai fost identificate telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram, bismut și pământuri rare. Din cele 34 de materii prime critice listate de Consiliul Uniunii Europene, România deține cantități reprezentative pentru aproximativ jumătate, iar Strategia pentru Resurse Minerale Neenergetice vizează valorificarea acestora până în anul 2035.