Donald Trump ar putea da ordinul. Trupe terestre pregătite de Pentagon pentru un atac asupra Iranului

Donald Trump ar putea da ordinul. Trupe terestre pregătite de Pentagon pentru un atac asupra Iranului

SURSA FOTO: Dreamstime - Armata SUA

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 20 martie 2026, 23:00

Administrația condusă de Donald Trump intensifică pregătirile militare pentru o posibilă intervenție în Iran, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Oficialii Pentagonului au elaborat scenarii detaliate privind desfășurarea trupelor terestre, în timp ce aliații occidentali își ajustează pozițiile. Deciziile sunt analizate la Washington, în paralel cu mișcări militare concrete în regiune. Contextul rămâne fluid, iar opțiunile sunt încă deschise.

Donald Trump analizează scenarii militare, în timp ce Pentagonul pregătește desfășurarea de trupe

Administrația Donald Trump se află în plin proces de evaluare a opțiunilor militare în conflictul cu Iranul, în timp ce Pentagonul a pregătit deja planuri detaliate pentru o posibilă intervenție terestră. Potrivit unor surse citate de CBS News, oficialii militari americani au elaborat solicitări specifice pentru a face posibilă desfășurarea trupelor în regiune.

Comandanții de rang înalt au transmis aceste propuneri în contextul în care președintele american analizează pașii următori într-un conflict în care Statele Unite acționează alături de Israel. Sursele au precizat că Donald Trump a discutat inclusiv despre oportunitatea poziționării unor forțe terestre, fără a fi clar în ce condiții ar autoriza efectiv o astfel de decizie.

Întrebat direct despre această posibilitate, președintele a oferit un răspuns ambiguu, încercând să tempereze speculațiile, dar fără a exclude complet scenariul.

„Nu, nu trimit trupe nicăieri. Dacă aş face-o, cu siguranţă nu v-aş spune”, a spus Donald Trump.

Reprezentanții administrației au încercat să transmită un mesaj de prudență, subliniind că pregătirile militare nu echivalează cu o decizie finală.

„Este sarcina Pentagonului să facă pregătiri pentru a oferi comandantului suprem opţiuni maxime; aceasta nu înseamnă că preşedintele a luat o decizie şi, aşa cum a spus preşedintele ieri în Biroul Oval, el nu intenţionează să trimită trupe terestre nicăieri în acest moment”, a declarat Karoline Leavitt.

În paralel, armata americană a organizat întâlniri pentru a gestiona eventuale consecințe ale unei intervenții, inclusiv scenarii privind capturarea soldaților iranieni sau a unor agenți paramilitari. Două surse au indicat că discuțiile au inclus și stabilirea locurilor unde aceștia ar putea fi reținuți.

Pregătirile includ și desfășurări concrete de forțe. Statele Unite analizează trimiterea unor unități din Divizia 82 Aeropurtată în Orientul Mijlociu, ca parte a Forței de Reacție Globală. În același timp, unități expediționare ale Corpului de Marină sunt mobilizate pentru a consolida prezența militară americană.

Mii de pușcași marini sunt deja în curs de deplasare către regiune. Trei nave de război și aproximativ 2.200 de militari au plecat din California la începutul săptămânii, marcând a doua desfășurare majoră de acest tip de la începutul conflictului. Prima unitate, trimisă din Pacific, este încă în tranzit.

Aceste mișcări indică o extindere a opțiunilor strategice ale Washingtonului, chiar dacă oficialii continuă să evite confirmarea unor acțiuni viitoare concrete.

SUA primesc sprijin logistic din Marea Britanie, dar Londra evită implicarea directă în conflict

În paralel cu pregătirile conduse de Donald Trump, Statele Unite au obținut aprobarea guvernului britanic pentru utilizarea extinsă a bazelor militare din Regatul Unit în eventuale operațiuni împotriva Iranului. Decizia vizează în special protejarea traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz, o zonă strategică la nivel global.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a precizat că aceste baze vor putea fi folosite pentru „operațiuni defensive ale SUA”, menite să neutralizeze capacitățile implicate în atacuri asupra navelor comerciale, potrivit BBC.

Această decizie reprezintă o extindere a acordurilor existente între cele două state. Până acum, SUA aveau permisiunea de a utiliza facilitățile britanice doar pentru prevenirea unor amenințări directe la adresa intereselor sau cetățenilor britanici. Noua abordare include acum și protejarea rutelor maritime internaționale.

Cu toate acestea, guvernul britanic a subliniat clar că nu va participa direct la eventuale lovituri militare. Oficialii de la Londra au insistat asupra menținerii unei poziții prudente și au reiterat necesitatea unei dezescaladări rapide a conflictului prin mijloace diplomatice.

Decizia a stârnit reacții în politica britanică, fiind interpretată ca o schimbare semnificativă de poziție. Lidera conservatoare Kemi Badenoch a descris măsura drept „cea mai mare schimbare de poziție”, sugerând o recalibrare a strategiei guvernamentale.

În același timp, Badenoch a criticat declarațiile președintelui american privind aliații NATO. „Complet neadevărate”, a afirmat aceasta, referindu-se la acuzațiile lui Donald Trump potrivit cărora unele state membre ar fi „lași”. Ea a avertizat că astfel de afirmații pot afecta coeziunea alianței occidentale.

Tensiunile diplomatice și militare continuă astfel să se intensifice, pe fondul unor decizii strategice care ar putea redefini echilibrul de putere în regiune.

Decizia Marii Britanii privind utilizarea bazelor de către SUA a fost „foarte întârziată”, afirmă Donald Trump

Donald Trump a reacționat public față de decizia Marii Britanii de a permite utilizarea bazelor sale militare de către Statele Unite, calificând poziția Londrei drept tardivă în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Declarațiile vin după ce guvernul britanic a aprobat folosirea acestor facilități pentru operațiuni americane îndreptate împotriva unor obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz.

Președintele american a exprimat nemulțumiri legate de ritmul în care Regatul Unit a acționat, sugerând că răspunsul aliatului tradițional nu a fost pe măsura așteptărilor Washingtonului.

„Sincer să fiu, am fost puţin surprins de reacţia Regatului Unit – ar fi trebuit să acţioneze mult mai repede. Relaţia este foarte bună – dar acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum. Ei au fost practic primul nostru aliat… Nu au vrut să folosim insula – aşa-numita insulă – asupra căreia, din anumite motive, au renunţat la drepturi.Sincer să fiu, am fost puţin surprins de Marea Britanie – ar fi trebuit să acţioneze mult mai repede”., a declarat Donald Trump.

Comentariile liderului american fac trimitere directă la baza militară de pe Diego Garcia, teritoriu strategic din arhipelagul Chagos, care a devenit un punct sensibil în cooperarea militară dintre cele două state. În acest context, Marea Britanie a acceptat anterior să transfere suveranitatea asupra insulelor către Maldive, urmând ulterior să închirieze înapoi facilitățile militare.

Înaintea acestor declarații, autoritățile britanice confirmaseră că au dat undă verde Statelor Unite pentru utilizarea bazelor în vederea lansării unor atacuri asupra țintelor iraniene, în special pentru protejarea traficului maritim dintr-o zonă strategică la nivel global.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.