Dispar acești bani! E o premieră istorică. Nimeni nu a mai făcut așa ceva
Schimbări majore la nivel european. O țară își dorește eliminarea banilor cash și analizează trecerea la o monedă digitală. Ar putea fi prima țară care ia o astfel de decizie.
Este vorba despre Suedia, unde, conform Bloomberg, Guvernul va analiza fezabilitatea tranziţiei la o monedă digitală, ceea ce reprezintă un nou pas în necunoscut pentru ţara cu cel mai redus grad de utilizare a numerarului, transmite Bloomberg.
De menționat este faptul că, Suedia a fost prima țară din Europa care a introdus în circulație bancnotele, în 1661, iar acum aproape că nu le mai folosește. Astfel, o societate fără bani în formă fizică începe să prindă contur din ce în ce mai mult, într-o țară cu un nivel ridicat de tehnologizare, în care cei care preferă monedele sau bancnotele sunt din ce în ce mai puțini. Iar saltul către noua tehnologie a viitorului, și anume moneda digitală, este firesc.
În același timp, ministrul suedez pentru Pieţe Financiare, Per Bolund, a anunţat recent că un proces de evaluare privind introducerea unie monede naționale digitale a fost lansat şi este aşteptat să se încheie în luna noiembrie 2022.
În ceea ce privește evaluarea, aceasta va fi condusă de Anna Kinberg Batra, un fost preşedinte al Comisiei de finanţe din Parlamentul Suediei.
Prima țară care ia în calcul o astfel de schimbare
Potrivit sursei citate, Suedia este una dintre primele ţări din lume care analizează posibilitatea introducerii unei monede digitale. În acest context, Banca Centrală a Suediei derulează deja un proiect pilot în parteneriat cu firma Accenture Plc ce vizează introducerea unei coroane electronice care să aibă la bază aceeaşi tehnologie blockchain cu cea utilizată de alte monede digitale, precum Bitcoin.
Totodată, guvernatorul Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves, a subliniat încă din luna octombrie a anului trecut că orice decizie cu privire la emiterea unei coroane electronice trebuie să fie adoptată la nivel politic.
Din punctul de vedere al Guvernului, „este crucial ca piaţa plăţilor digitale să funcţioneze sigur şi să fie disponibilă pentru toată lumea”, a spus vineri Per Bolund.
„În funcţie de modul în care o monedă digitală va fi concepută şi de tehnologiile ce vor fi utilizate, aceasta poate avea consecinţe uriaşe pentru întregul sistem financiar”, a adăugat oficialul suedez, potrivit Agerpres.
De asemenea, se pare că în luna octombrie, Riksbank estima că gradul de utilizare a numerarului în Elveţia a scăzut la cel mai redus nivel din istorie, pe măsură ce pandemia a accelerat tranziţia dinspre bancnote şi monede spre plăţile cu cardul. Mai puţin de 10% din totalul plăţilor din Suedia sunt făcute cu numerar, arată datele Băncii Centrale.
Suedia folosește cei mai puțini bani cash din lume
De menționat este faptul că, încă din 2018 Banca Reglementelor Internaţionale estima că Suedia este societatea cu cel mai redus grad de utilizare a numerarului din lume, în funcţie de utilizarea acestuia ca procent din Produsul Intern Brut.
În acest context, marile bănci centrale ale lumii deja discută mai multe proiecte de monede digitale, care ar putea să înlocuiască monedele naționale tradiționale, dar până în prezent sunt destul de sceptice. Discuțiile au loc în ideea de a recupera decalajul care le separă în acest domeniu de China sau de proiectele venite din sectorul privat, precum moneda dezvoltată de Facebook.
Șapte bănci centrale precum şi Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) estimează că printre principalele caracteristici ale unei monede digitale ar trebui să se numere rezilienţa, disponibilitatea la costuri reduse sau chiar zero, standarde adecvate şi un cadru juridic clar, precum şi un rol adecvat pentru sectorul privat.
Pe lângă Rezerva Federală americană şi Banca Angliei, din grupul celor şapte bănci centrale care şi-au unit eforturile cu BRI mai fac parte Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a Elveţiei şi Banca Japoniei, dar nu şi Banca Centrală a Chinei (PBOC). China lucrează deja la crearea unui „renminbi digital” care potrivit PBOC ar urma să contribui la creşterea ponderii yuanului pe piaţa mondială, care în continuare este puternic dominată de dolarul american.
Elveția face și ea un pas mare
În același timp, la finele anului trecut, Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a anunţat că a testat cu succes versiunea digitală a francului pentru a efectua tranzacţii majore între instituţiile financiare dar nu a decis dacă va emite propria sa monedă digitală.
Experimentul, cunoscut ca „proiectul Helvetia”, a fost realizat cu operatorul Bursei elveţiene SIX şi Banca Reglementelor Internaţionale (BIS). Obiectivul a fost folosirea monedelor digitale bancare centrale (CBDC) pentru aşa numitele tranzacţii angro între instituţiile financiare, pentru a tranzacţiona active pe Bursa planificată de SIX, care va fi specializată în versiunile digitale ale activelor convenţionale.
De asemenea, tot în luna octombrie, și Banca Centrală Europeană a anunţat că va începe să experimenteze o versiune digitală a monedei euro şi în paralel va organiza o consultare publică înainte de a introduce această tehnologie. Instituţia de la Frankfurt precizează că Eurosistemul va iniţia un dialog amplu cu cetăţenii, mediul academic, sectorul financiar şi autorităţile publice pentru a evalua în detaliu nevoile acestora, precum şi avantajele şi dificultăţile pe care aceştia se aşteaptă ca emiterea euro digital să le genereze.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





