Dinu Marian: Starea economiei, diferența dintre propaganda lui Bolojan și acuzațiile PSD

Într-un material scris pentru evz.ro, Dinu Marian arată că, pe fondul unor provocări economice globale și înaintea moțiunii de cenzură, datele oficiale contrazic discursul guvernamental al lui Ilie Bolojan privind investițiile și creșterea, potrivit PSD și lui Cristian Socol.

Investițiile publice scad cu 3,4 miliarde lei în primul trimestru din 2026 față de 2025, potrivit execuției bugetare

Cu câteva ore înainte de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, în spațiul public este semnalată o discrepanță între discursul oficial privind evoluția economiei și datele din execuția bugetară, potrivit unei analize prezentate în contextul emisiunii „Contrapunct”. În această analiză se arată că, deși premierul Ilie Bolojan promovează un discurs privind reforme structurale, investiții și creștere economică bazată pe producție internă, datele oficiale invocate de reprezentanți ai PSD indică o evoluție diferită a indicatorilor economici.

Potrivit execuției bugetare la finalul primului trimestru din 2026, investițiile publice totale au fost de 21,7 miliarde lei, în scădere față de 25,1 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. În special, investițiile finanțate din bugetul național ar fi scăzut la 5,4 miliarde lei, aproape la jumătate față de anul precedent.

Economistul Cristian Socol a susținut că aceste evoluții contrazic obiectivul declarat al creșterii investițiilor interne și ar putea afecta pe termen lung ritmul de dezvoltare economică.

În ceea ce privește programul european SAFE pentru apărare, analiza arată că România ar urma să împrumute 16,7 miliarde de euro, însă doar aproximativ 35–40% din sumă ar fi direcționată către industria națională de apărare. În comparație, Polonia ar aloca circa 89% dintr-un împrumut mai mare către industria proprie, susținând astfel un număr semnificativ de companii locale.

De asemenea, sunt semnalate întârzieri și blocaje în mai multe programe de sprijin economic, inclusiv ajutoare de stat, garanții pentru IMM-uri și subvenții pentru sectoare precum agricultură, construcții și energie. Unele măsuri din planul de relansare economică ar fi intrat în dezbatere publică cu întârzieri semnificative față de momentul inițierii lor.

În privința politicii fiscale, analiza arată că majorările de TVA și accize nu s-ar fi reflectat într-o creștere semnificativă a veniturilor bugetare raportate ca procent din PIB, indicatorii rămânând aproape constanți între 2025 și 2026, a explicat jurnalistul Dinu Marian într-un material publicat pentru evz.ro.

95% dintre românii din clasa de mijloc pierd putere de cumpărare în ultimii 15 ani, arată o analiză economică

Economistul Cristian Socol a afirmat, într-o analiză citată în spațiul public, că aproximativ 95% dintre români, în special persoanele cu venituri mici și cele din clasa de mijloc, au resimțit cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariului mediu net din ultimii 15 ani.

Potrivit acestuia, diminuarea este estimată la circa 5% la nivel general, în timp ce în sectoare precum învățământul și administrația publică scăderea ar ajunge la aproximativ 14%, iar în sănătate la circa 10%. De asemenea, Socol a susținut că pensiile au înregistrat cea mai accentuată pierdere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani.

Analiza citată subliniază existența unei inechități sociale accentuate, cu un impact disproporționat asupra majorității populației, în contrast cu discursurile privind incluziunea socială, a punctat Dinu Marian.

Statul român riscă să își reducă controlul asupra Hidroelectrica, Romgaz, Salrom și Transgaz prin noi listări și scăderea participațiilor

Economistul Cristian Socol a afirmat, într-o analiză citată în spațiul public, că veniturile obținute din privatizări sau listări nu au fost utilizate direct pentru reducerea deficitului bugetar, fiind direcționate într-un cont separat de tip „buffer”, fără impact asupra veniturilor curente ale bugetului de stat. Acesta a precizat că România dispune în prezent de un buffer în Trezorerie suficient pentru acoperirea a peste trei luni de necesar de finanțare, în linie cu recomandările Fondului Monetar Internațional. În ceea ce privește politica de dividende, Socol a susținut că pe termen lung deficitul bugetar ar putea fi influențat de faptul că aproximativ 90% din profiturile nete ale companiilor de stat nu ar mai ajunge integral la buget.

Analiza face referire și la posibile efecte ale unor listări suplimentare de acțiuni la companii strategice. Potrivit acesteia, reducerea participației statului la Hidroelectrica și Romgaz ar putea coborî sub pragul de două treimi, limitând capacitatea statului de a lua decizii strategice majore, precum modificări ale actelor constitutive, fuziuni sau majorări de capital. De asemenea, este menționat că la Salrom statul ar pierde controlul majoritar simplu, iar la Transgaz o diminuare a participației ar putea duce sub pragul de 50%, situație care ar putea crește influența acționarilor minoritari asupra deciziilor companiilor, a explicat Dinu Marian.

Spre ce ne îndreptăm

„Diferențele dintre propaganda guvernamentală și realitatea economică din 2026 evidențiază nevoia de transparență și politici bazate pe date concrete.

În timp ce discursurile promit reforme ambițioase, indicatorii arată scăderi ale investițiilor, inechități sociale și riscuri pe termen lung. Pentru o economie sustenabilă, este esențial ca deciziile să fie ancorate în fapte, nu în narative. Cititorii noștri sunt încurajați să consulte sursele oficiale pentru a forma o opinie informată.

Iar astăzi, în care de la ora 12.00, Dan Andronic și Mirel Curea, îl vor avea ca invitat pe Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României, unde vor discuta toate aspectele”, a scris Dinu Marian.