Detaliul ascuns în spatele noilor radare de pe DN 1. Ce se întâmplă după ce îți măsoară viteza
SURSA FOTO: Dreamstime - cameră radar
Mai multe sisteme fixe pentru detectarea vitezei au fost instalate și puse în funcțiune pe DN 1, pe traseul dintre București și Ploiești. Potrivit CNAIR, acestea au fost introduse cu scopul de „calmare a traficului” și nu sunt destinate sancționării șoferilor.
Ce nu fac noile radare de pe DN 1, deși măsoară viteza. Precizările CNAIR
Noile dispozitive sunt amplasate în special la intrarea în localități și fac parte dintr-un proiect derulat de CNAIR. Sistemele au rolul de a-i informa pe conducătorii auto cu privire la viteza cu care circulă în momentul în care se apropie de zonele locuite.
Viteza este măsurată, iar valoarea rezultată este afișată imediat pe un panou LED instalat deasupra carosabilului. Atunci când vehiculul circulă în limitele legale, pe panou este afișat un emoticon verde.
În situația în care viteza este mai mare decât limita stabilită pentru sectorul respectiv de drum, indicatorul afișat se schimbă în roșu. Sistemele sunt astfel concepute pentru a transmite șoferului un avertisment vizual și pentru a-l determina să adapteze viteza.
Cum funcționează radarele fixe de pe DN 1
Sistemele locale de calmare a traficului sunt diferite de radarele fixe care urmează să fie conectate la sistemul e-SIGUR. Dispozitivele instalate pe DN 1 nu transmit informațiile măsurate către Poliție și nu sunt utilizate pentru aplicarea unor sancțiuni.
Aceste radare nu funcționează ca niște camere video care filmează vehiculele și identifică numerele de înmatriculare. Măsurarea vitezei se realizează cu ajutorul unui fascicul de raze, iar rezultatul este afișat instantaneu pe panoul amplasat deasupra drumului.

Potrivit reprezentantului CNAIR, distanța de la care sistemele pot determina viteza unui vehicul este de aproximativ 100 de metri.
„Distanța de la care sistemele de calmare a traficului înregistrează viteza cu care se deplasează un vehicul e de aproximativ 100 de metri. Dispozitivul nu este o cameră video cu radar inclus, precum cele folosite de Poliția Rutieră, de exemplu, ci un sistem care folosește doar fascicul de raze. Astfel, mașina nu este filmată și nici date ce țin de numărul de înmatriculare sau șofer nu sunt înregistrate. Sistemul doar măsoară viteza unui vehicul și afișează viteza pe acele panouri LED. După care ține de fiecare șofer să reducă sau să mențină viteza”, a explicat pentru ProMotor Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Prin urmare, viteza determinată de aceste dispozitive nu este transmisă polițiștilor și nu este folosită pentru întocmirea unor sancțiuni. Rolul sistemelor este unul de informare și avertizare, astfel încât șoferii să își poată adapta viteza în funcție de limita legală.
Ce sunt „insulele de calmare a traficului”
Dispozitivele de măsurare a vitezei reprezintă doar una dintre componentele sistemului. Acestea sunt însoțite de panouri LED montate deasupra carosabilului, covoare rutiere de culoare roșie și benzi rezonatoare amplasate pe șosea.
Toate aceste elemente formează ceea ce proiectul denumește „insule de calmare a traficului”. Zonele sunt amplasate astfel încât să atragă atenția conducătorilor auto asupra faptului că urmează intrarea într-o localitate și să îi determine să reducă viteza.
Sistemele nu blochează și nu limitează fizic deplasarea autovehiculelor. Șoferii nu sunt obligați prin funcționarea dispozitivului să reducă viteza, însă primesc informația privind viteza măsurată și sunt avertizați vizual atunci când aceasta depășește limita legală.
De asemenea, în cazul în care un autoturism este detectat de aceste sisteme locale, șoferul nu este amendat pe baza măsurătorii respective. Dispozitivele nu au funcția de transmitere a datelor către Poliție și nu fac parte din mecanismul de sancționare asociat viitoarelor radare fixe conectate la e-SIGUR. La nivel național, au fost deja instalate 138 de astfel de sisteme, potrivit informațiilor prezentate în legătură cu proiectul CNAIR. Proiectul prevede în total 145 de sisteme de acest tip, finanțate prin fonduri europene.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.