Românii vor continua să suporte sacrificii din cauza deficitului bugetar record din 2024, avertizează Eugen Rădulescu
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat că deficitul bugetar extraordinar înregistrat de România în 2024, într-un an fără crize majore, va obliga populația să facă în continuare sacrificii, cei mai afectați fiind cetățenii cu venituri reduse.
Specialistul a subliniat că, după perioada pandemiei, în care deficitul a atins 9% din PIB, urmat de un deficit de 7% în 2023, guvernul promisese reducerea acestuia în 2024 la 5%. În realitate, deficitul a crescut la 9,3%, ceea ce, potrivit lui Rădulescu, reprezintă un nivel „extraordinar de serios și periculos”.
Consilierul guvernatorului a explicat că un asemenea deficit înseamnă practic că România a trăit o lună din tot anul pe datorie, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung.
„Începând din perioada pandemiei, când am avut deficit de 9% din PIB, în anul 2023 am avut deficit bugetar de 7% din PIB, și guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3.
Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase… să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos.
Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta”, a afirmat Rădulescu.
El a subliniat că singura soluție pentru a echilibra bugetul este strângerea curelei: reducerea consumului și ajustarea cheltuielilor publice, recomandând ca acest proces să se realizeze gradual, fără „mișcări abrupte”.
„Nu există altă soluție. Altă soluție decât să scazi consumul o anumită perioadă de timp și, pe cât posibil, fără mișcări abrupte, nu există”, a adăugat consilierul lui Mugur Isărescu.
Reducerea deficitului bugetar s-a realizat în special pe creșteri de taxe și impozite
Eugen Rădulescu a mai precizat, în cadrul unui interviu pentru Digi24, că majorarea TVA și a accizei la carburant din ultimele cinci luni ale anului precedent a contribuit semnificativ la reducerea deficitului, iar efectele acestor măsuri fiscale se vor vedea și în 2025.
Specialistul a estimat că deficitul bugetar pentru anul încheiat va ajunge probabil la aproximativ 8%, sub nivelul promis de guvern. Eugen Rădulescu a punctat că, în noiembrie, deficitul era de 6,4% din PIB, ceea ce sugerează că încadrarea finală va fi posibilă datorită creșterii impozitelor și taxelor.
„S-au mărit niște taxe și impozite care au însemnat practic o reducere a deficitului public. Această reducere a fost destul de substanțială.
Dacă anul 2024 l-am încheiat cu 9,3% deficit bugetar, anul care s-a încheiat ne va duce la un deficit care va fi probabil în jurul lui 8%, sub nivelul promis de guvern.
Să ne amintim că totuși, în noiembrie, deficitul era de 6,4% din PIB, în așa fel încât cred că ne vom încadra bine în cele 8,4 procente, iar acest lucru s-a realizat în mod special pe creșteri de impozite”, a spus Eugen Rădulescu.
Povara cea mai mare cauzată de problemele fiscal-bugetare din România cade tot pe cei săraci
În ceea ce privește cheltuielile administrației publice, Eugen Rădulescu a avertizat că blocajele politice ar putea împiedica implementarea reducerii cu 10% promisă de guvern pentru acest an.
„O reducere cu 10% a cheltuielilor administrației publice promisă de Guvern va fi probabil prinsă în bugetul pe acest an, dar nu înseamnă foarte mult”, a declarat Eugen Rădulescu.
Specialistul BNR a subliniat că oamenii cu venituri mici resimt cel mai puternic impactul măsurilor fiscale și al scăderii nivelului de trai, fiind cei mai frustrați de povara economică care cade asupra lor.
„Oamenii care au suferit, și în mod special oamenii cu venituri mici care au resimțit impactul mai puternic al acestei scăderi din anul care s-a încheiat, al scăderii nivelului de trai, evident că sunt cei mai frustrați.
Se simt cei mai frustrați, pentru faptul că, până la urmă, tot numai pe ei cade povara adevărată”, a adăugat el.
Românii care ies la pensie la 48 de ani: „Pe ce lume trăim?”
Eugen Rădulescu a atras atenția și asupra întreprinderilor de stat și a pensiilor magistraților, care rămân neadresate de autorități, deși reprezintă o cheltuială semnificativă.
El a afirmat că aceste pensii, „cele mai mari din lume”, sunt acordate unui număr de aproximativ 10.000 de persoane și că acest sistem ridică întrebări legate de sustenabilitate.
În final, consilierul BNR a explicat că trăirea pe datorie nu poate continua la nesfârșit, fiind necesar ca la un moment dat datoria să fie achitată, pentru că împrumuturile nu pot fi perpetuate lunar fără riscuri.
„Vorbim despre numai vreo 10.000 de oameni care au această pensie. Dar chiar așa? Adică ieșim la pensie la 48 de ani, ca pe ce lume trăim? Judecătorul care îl va judeca pe Maduro are 92 de ani. (…)
În momentul în care trăiești o lună din 12 pe datorie, vine un moment în care trebuie să plătești datoria, nu să continui să te împrumuți încă o lună din 12, pentru că vine momentul în care nu mai primești bani”, a concluzionat Eugen Rădulescu.
