Valentin Lazea, BNR: A propune în România creşteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social şi politic

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a arătat că reducerea deficitului bugetar de la circa 6,2% la sub 3% depinde de combaterea evaziunii și optimizării fiscale, nu de majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor, considerate soluții nerealiste politic și social în România.

BNR susține că reducerea deficitului bugetar sub 3% depinde de combaterea evaziunii și optimizării fiscale

Potrivit economistului șef al Banca Națională a României (BNR), Valentin Lazea, reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% ar trebui realizată în principal prin diminuarea evaziunii fiscale și a practicilor de optimizare fiscală, nu prin majorarea taxelor. Acesta a susținut că o creștere a impozitelor nu este o soluție realistă din punct de vedere social și politic în contextul actual.

El a explicat că principala provocare este trecerea de la un deficit de aproximativ 6,2% la un nivel sub 3%. În opinia sa, deși România are, în general, un nivel al taxării mai redus decât media europeană — cu excepția impozitelor pe muncă — percepția publică este diferită, existând o reticență puternică față de fiscalitate.

Conferința Anuală AAFBR 2026 a fost cadrul în care economistul a subliniat că aproximativ 80% dintre români consideră impozitele prea mari, chiar dacă realitatea arată că acest lucru nu este valabil în ansamblu. El a explicat că această percepție este influențată în special de taxarea muncii, care apasă mai puternic asupra persoanelor cu venituri mici, în timp ce impozitele pe proprietate, capital sau profit rămân, în general, sub nivelul mediei europene.

„Problema este cum ajungem de la un deficit de 6,2% sau cât o fi el anul ăsta la sub 3%. E clar că, deşi în general impozitele din România, cu excepţia impozitelor pe muncă, celelalte impozite sunt mai mici decât în Europa, chiar şi decât în ţările central şi est-europene, există în public o lipsă de apetenţă totală. 80% dintre români consideră că impozitele sunt prea mari, chiar dacă în realitate nu e aşa.

Ei, probabil, cei 80%, se gândesc la impozitele pe muncă şi la faptul că aceia care sunt cel mai slab plătiţi în economie resimt cel mai tare nivelul taxării, dar impozitul pe proprietăţi, pe capital, pe profit, pe orice vreţi, în general vorbind pe capital, ele nu sunt mari în context european. Deci, a propune în România creşteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social şi politic”, a precizat Lazea.

BNR consideră că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată prin scăderea generală a cheltuielilor publice

În opinia economistului, soluția pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% constă în principal în combaterea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, considerate două forme ale aceleiași probleme. El a explicat că evaziunea fiscală înseamnă încălcarea legii, în timp ce optimizarea fiscală reprezintă utilizarea prevederilor legale pentru a evita plata taxelor, într-un cadru legislativ care, în opinia sa, oferă numeroase astfel de posibilități. Astfel, cu ajutorul unei bune expertize contabile și fiscale, contribuabilii pot ajunge, practic, să își reducă semnificativ obligațiile fiscale pe termen foarte lung.

Oficialul a subliniat că principalele zone de pierdere pentru buget sunt necolectarea TVA, estimată la aproximativ 3% din PIB, și necolectarea impozitului pe profit, de circa 1% din PIB. În viziunea sa, doar din aceste două surse ar putea fi atins obiectivul de reducere a deficitului, dacă ar exista voință politică pentru combaterea lor eficientă.

În același context, Lazea a respins ideea reducerii deficitului prin diminuarea generală a cheltuielilor publice, considerând-o nerealistă. El a afirmat că o astfel de abordare este o „utopie”, deoarece, chiar dacă unele cheltuieli pot fi reduse, ele sunt înlocuite inevitabil de altele.

Ca exemplu, el a menționat că eventualele economii din zona administrației locale sau din alte capitole bugetare sunt compensate de creșterea cheltuielilor în domenii precum apărarea, tehnologia sau cercetarea și inovarea. În acest sens, a concluzionat că anvelopa totală a cheltuielilor publice nu are cum să scadă în mod real, deoarece unele tipuri de cheltuieli dispar, dar sunt înlocuite de altele.

„Calea pentru a reduce deficitul sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale şi a optimizării fiscale, că sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Evaziunea fiscală este cea care se face încălcând legea, optimizarea fiscală este neplata respectând legea şi, slavă domnului, legile fiscale – Codul fiscal, Codul de procedură fiscală – dă nşpe mii de posibilităţi de a nu-ţi plăti taxele. Cu un contabil bun şi cu un fiscalist bun, poţi să nu-ţi plăteşti taxele până la adânci bătrâneţi.

Deci, cele două mari arii în care poţi să operezi. Ştiţi foarte bine, 3% din PIB este necolectarea de TVA, un procent din PIB este necolectarea din impozitul pe profit, deci iată că numai din astea două am putea ajunge, dacă ar exista voinţa politică bineînţeles, la obiectiv.

Acolo trebuie concentrate eforturile (la eliminarea evaziunii şi optimizării fiscale – n. r.), pentru că ideea aceea că putem să reducem cheltuieli – anvelopa de cheltuieli – este o utopie, după părerea mea. Nu că nu ar putea fi reduse unele din cheltuieli – cele cu administraţia locală şi altele, dar vin în locul lor cheltuieli cu apărarea, cheltuieli tehnologice, cheltuieli cu inovaţia şi cercetare/dezvoltare. Deci, anvelopa totală de cheltuieli nu are cum să scadă (…) Anvelopa nu are cum să scadă, pleacă unele cheltuieli, vin altele în loc”, a atenționat Lazea.

Despre conferința AAFBR 2026

Joi a avut loc Conferința Anuală a Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România 2026, un eveniment cu tradiție și relevanță pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România.

Ajunsă la cea de-a XVIII-a ediție, conferința a avut ca temă „Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global”. Evenimentul a reunit specialiști din domeniu pentru a analiza direcțiile viitoare de dezvoltare economică, în contextul provocărilor interne și internaționale.

În cadrul conferinței au fost abordate două teme principale, fiecare discutată în paneluri dedicate. Prima a vizat modelul de creștere al României, cu accent pe constrângerile macroeconomice și necesitatea unei recalibrări structurale. A doua s-a concentrat pe sectoarele strategice și competitivitatea economică, respectiv modalitățile prin care potențialul existent poate fi transformat în creștere economică reală și sustenabilă.