Daniel Dăianu anunță scenariul cu adevărat negru pentru România: TVA-ul va fi dat jos. Piețele ne vor penaliza

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, analizează evoluțiile economice din România în contextul tensiunilor politice din 2026. Acesta explică mecanismele care pun presiune pe moneda națională, rolul Băncii Naționale și riscurile reale pentru economie. Mesajul central indică faptul că stabilitatea bugetară este decisivă pentru credibilitatea țării în fața investitorilor.

Daniel Dăianu explică de ce crizele politice generează presiuni asupra monedei naționale

În analiza sa, Daniel Dăianu subliniază că episoadele de instabilitate politică produc reacții imediate în piețele financiare, fenomen observat nu doar în România, ci la nivel global. Investitorii reacționează rapid, uneori exagerat, ceea ce amplifică volatilitatea cursului valutar și a costurilor de finanțare.

Acesta explică faptul că economia românească, fiind deschisă și dependentă de fluxuri de capital, resimte direct aceste mișcări, mai ales în perioadele în care investitorii devin mai aversi față de risc.

„Oriunde în lume, o criză politică pune presiune pe moneda națională. Nu este mare filozofie în ce se întâmplă, iar cetățenii români cunosc din propria experiență. Țara a mai trecut prin crize politice și de fiecare dată au fost presiuni pe moneda națională, ratele dobânzilor s-au mișcat, împrumuturile, finanțarea și refinanțarea au fost îngreunate. Precedenta criză a fost legată de alegerile prezidențiale și ne aducem aminte cum s-au mișcat toate aceste repere. Deci nu este ceva nou. Și, așa cum am debutat discuția noastră, orice criză politică, în orice țară, se vede în piețele financiare, fiindcă acestea sunt cele mai sensibile. Ele reacționează imediat și uneori supra-reacționează, adică ceea ce se numește un overshooting. Deci nu este ceva surprinzător”, a explicat Daniel Dăianu.

În același context, acesta admite în interviul realizat pentru Adevărul posibilitatea unor ieșiri de capital, fără a confirma explicit amploarea fenomenului, dar subliniază că astfel de mișcări sunt tipice în perioadele tensionate.

„Nu pot să vă spun cu certitudine, dar poate să existe o supoziție din acest punct de vedere, care este și ea firească, pentru că s-a întâmplat în alte episoade. În România intră capital și iese capital, pentru că este o economie deschisă, fiindcă are nevoie de finanțare și refinanțare, fiindcă se achiziționează titluri de stat și se vând pe piața secundară. Sunt deținători de obligațiuni care poate au o aversiune mai mare față de risc, caută să-și limiteze pierderile și ies, adică renunță la unele câștiguri și ies. Toată această perioadă este una de turbulență, însă se va termina într-un fel sau altul. Din păcate, cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai rău”, a precizat Daniel Dăianu.

Consolidarea fiscală, punctul critic indicat de Daniel Dăianu pentru stabilitatea economică

Daniel Dăianu atrage atenția că evoluția cursului valutar nu este principala vulnerabilitate a României, ci menținerea disciplinei bugetare și reducerea deficitului. Credibilitatea în fața investitorilor este esențială pentru finanțarea economiei.

Acesta explică faptul că finanțarea statului depinde atât de investitori externi, cât și de actori interni, iar încrederea acestora este strâns legată de direcția politicilor fiscale.

„Da. Ce contează cel mai mult, și nu vreau să intrăm acum într-o discuție legată de schema politică, este credibilitatea țării. Finanțarea bugetului României este făcută nu numai de investitori străini. Sunt fonduri de pensii, sunt cetățeni români care achiziționează direct titluri de stat. Ce contează cel mai mult pentru toți cei care investesc în obligațiunile românești sau fac investiții în România este ca țara să recâștige credibilitate, în primul rând prin reducerea deficitului bugetar. Să se vadă că România, de la 7,65% din PIB deficit pe cash anul trecut, se îndreaptă către 6%, 6,2%, adică așa cum este programată structura bugetului, și că acest proces de corecție continuă. Acesta este elementul cel mai important. Credibilitatea țării depinde în această perioadă de consolidarea fiscală”, a declarat Daniel Dăianu.

Totodată, acesta evidențiază faptul că existența unui buget aprobat reprezintă un factor stabilizator major în actualul context politic.

„Aș spune că nu suntem într-o criză în care să nu avem buget. Ce ar fi fost dacă am fi avut o criză politică la începutul anului, fără buget aprobat? Ar fi fost mult mai grav, fiindcă nu era clar ce buget va fi, dacă va continua procesul de consolidare fiscal-bugetară. România are buget. Este foarte improbabil ca, dacă moțiunea va trece, să deraieze procesul de consolidare fiscală. Trece moțiunea, nu trece moțiunea, se continuă cu un guvern minoritar, dar bugetul există. Sunt semne de întrebare legate de cât vom putea absorbi din fondurile europene, este adevărat, operăm cu imponderabile, dar bugetul există și acesta este un element esențial”, a subliniat Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu respinge scenariile extreme privind cursul valutar și avertizează asupra riscului real

Analiza lui Daniel Dăianu contrazice prognozele alarmiste privind deprecierea abruptă a leului, considerând că astfel de scenarii nu au fundament solid în contextul actual.

Acesta explică rolul activ al băncii centrale în menținerea stabilității și importanța unei gestionări prudente a cursului de schimb.

„Am văzut și declarații că ar trebui leul să plutească complet liber. Acelea sunt opinii fundamentaliste. Persoanele respective, dintre care unele sunt economiști, ar trebui să înțeleagă că una este să faci o corecție controlată în condiții de relativă liniște, admițând că ai o supraaprecie a monedei naționale, și cu totul altceva este să lași cursul liber într-o perioadă răvășită de mari turbulențe. Cursul de schimb nu trebuie să fie scăpat de sub control. Banca Națională acționează cu mare grijă și nu este un secret, a declarat și guvernatorul, că în mai, anul trecut, s-a intervenit. Orice bancă centrală din lume, în momente dificile, are în vedere dinamica cursului de schimb și nu poate fi impasibilă”, a explicat Daniel Dăianu.

În ceea ce privește prognozele privind un euro de 6 lei, acesta le respinge ferm și argumentează că mecanismele instituționale funcționează.

„Nu se va duce la 6, cum au spus unii, 6, 7. Nu, nu se va întâmpla asta. Gândiți-vă că și Banca Națională, pentru a interveni în susținerea cursului, nu ar face-o dacă ar vedea că intrăm pe o potecă fără ieșire. Țara va fi guvernată, fie se menține guvernul Bolojan dacă nu trece moțiunea, fie se formează un nou guvern care va merge cu bugetul existent și nu va deraia de la procesul de corecție fiscal-bugetară. Vor fi presiuni pe curs, este adevărat, și cu atât mai bine cu cât se rezolvă mai repede situația politică. Dar cursul nu o va lua razna”, a declarat Daniel Dăianu.

Acesta identifică însă scenariul cu adevărat periculos pentru economie.

„Da, pentru că nu este prima dată când ne confruntăm cu o asemenea perioadă. Scenariul cu adevărat negru ar fi unul în care se procedează la o rectificare bugetară care inversează măsurile adoptate. Am auzit voci care spuneau că TVA-ul va fi dat jos. Acelea sunt extravaganțe care intră în coliziune cu realitatea. Acela ar fi scenariul în care s-ar pune cu adevărat problema cursului, fiindcă BNR nu este un factotum, nu are baghetă magică. Dar nu cred în așa ceva. Să sperăm că fie nu trece moțiunea, fie dacă trece, se formează foarte repede un guvern și mergem înainte”, a avertizat Daniel Dăianu.

Tensiunile globale și inflația întârzie deciziile privind dobânzile, explică Daniel Dăianu

În evaluarea sa, Daniel Dăianu arată că reducerea dobânzilor este probabilă, dar depinde de stabilizarea contextului intern și extern, inclusiv de evoluțiile geopolitice și inflaționiste.

„Această reducere va avea loc, va avea loc, dar să trecem mai întâi peste această perioadă, să se termine criza, să vedem și cum se concretizează acest puseu inflaționist în lunile următoare. Din a doua parte a anului se va putea imagina când să aibă loc reducerea ratei de politică monetară. Acum este prematur. Suntem încă în criză politică și nu știm când se termină războiul din Orientul Mijlociu. Iar chiar dacă se va termina, consecințele vor fi pe termen mai lung, pentru că sunt în joc lanțuri de aprovizionare perturbate, prețuri la țiței și gaz lichefiat care nu vor reveni la nivelurile anterioare. Și mai avem tarifele anunțate de președintele Trump contra europenilor, la exportul de automobile. Tensiunile sunt mari”, a explicat Daniel Dăianu.

În final, acesta insistă asupra riscului major legat de abandonarea disciplinei fiscale.

„Tocmai de aceea, în România trebuie ca toți să-și dea seama că pierderea hățurilor consolidării fiscale ar fi o catastrofă. Piețele ne vor penaliza. Toți suntem cu dificultăți, iar fondurile europene nu asigură finanțarea în totalitate a deficitului bugetar sau a deficitului de cont curent, care este foarte mare. Trebuie să trecem peste această criză politică cu stricăciuni cât mai limitate, să continuăm consolidarea fiscală și să mizăm pe ceea ce se face bine în această țară. Economia merge înainte. Și vom ieși la lumină, până la urmă vom ieși la lumină”, a concluzionat Daniel Dăianu.

Tabel sinteză – principalele idei din analiza lui Daniel Dăianu:

Temă principală	Concluzie	Impact asupra economiei
Criza politică	Generează presiuni temporare pe curs și piețe	Volatilitate financiară pe termen scurt
Curs valutar	Nu reprezintă riscul major	Stabil relativ datorită intervențiilor BNR
Consolidare fiscală	Element esențial pentru credibilitate	Determină accesul la finanțare
Buget aprobat	Factor stabilizator în criză	Reduce riscul unui șoc economic
Scenariu negativ	Relaxarea fiscală (ex: reducere TVA)	Pierderea încrederii investitorilor
Dobânzi	Reducerea amânată	Depinde de inflație și context global
Context global	Tensiuni geopolitice și economice	Presiuni suplimentare asupra economiei