Curtea de Conturi Europeană: Planurile antifraudă ale Comisiei Europene sunt prea puțin ambițioase pentru protejarea bugetului UE

Curtea de Conturi Europeană a avertizat joi, 18 iunie 2026, că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze lupta împotriva fraudei. Într-un nou raport, auditorii arată că, deși strategia antifraudă a Comisiei Europene oferă cadrul necesar, aplicarea sa și monitorizarea rezultatelor rămân insuficiente.

Curtea de Conturi Europeană avertizează că planurile antifraudă ale Comisiei Europene nu sunt suficient de ambițioase pentru protejarea bugetului UE

Curtea de Conturi Europeană avertizează că Uniunea Europeană are nevoie de măsuri mai ferme pentru combaterea fraudei, în ciuda existenței unui cadru strategic adecvat la nivelul Comisiei Europene. Potrivit unui raport publicat joi, 18 iunie 2026, strategia antifraudă a Comisiei oferă, în linii mari, instrumentele necesare pentru protejarea bugetului comunitar, însă planurile de acțiune asociate nu sunt suficient de ambițioase pentru a atinge obiectivele stabilite.

Auditorii europeni subliniază că raportarea privind eficiența strategiei se concentrează în principal pe stadiul implementării măsurilor și mai puțin pe rezultatele concrete sau pe impactul acestora. În perioada 2021-2027, Comisia Europeană gestionează împreună cu statele membre un buget anual care poate ajunge la 200 de miliarde de euro, ceea ce face esențială atât utilizarea corectă a fondurilor publice, cât și combaterea fraudei și a altor activități ilegale.

Potrivit raportului, importanța măsurilor antifraudă a crescut pe fondul majorării bugetului blocului comunitar și al transformării metodelor utilizate de infractori. Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale face schemele frauduloase mai ieftin de creat, mai ușor de extins și mai dificil de detectat. În același timp, intensificarea activităților economice transfrontaliere în interiorul Uniunii Europene complică eforturile autorităților de a identifica și sancționa practicile ilegale.

„O strategie antifraudă pe hârtie nu este suficientă. Pentru a proteja eficient banii UE, Comisia Europeană trebuie să adopte o abordare mai ambițioasă și să se concentreze mai mult pe rezultate”, a declarat ldikó Gáll-Pelcz, membra a Curții de Conturi Europene, responsabilă de acest audit.

Auditorii europeni semnalează lacune în evaluarea riscurilor de fraudă și în monitorizarea măsurilor Comisiei Europene

Auditorii au constatat că responsabilitățile din cadrul structurii antifraudă a Comisiei sunt, în general, bine definite. Cu toate acestea, ei consideră că este necesară furnizarea unui volum mai mare de informații la nivel central pentru consolidarea funcției de supraveghere.

Raportul evidențiază și deficiențe în evaluarea riscurilor de fraudă. Deși strategia respectă principiile de bază ale gestionării acestor riscuri, sursele relevante de informații, inclusiv expertiza externă, nu au fost utilizate întotdeauna în mod sistematic. În plus, unele servicii ale Comisiei nu și-au actualizat la timp strategiile antifraudă, ceea ce îngreunează menținerea unei imagini actualizate asupra amenințărilor existente.

În ceea ce privește planurile de acțiune, Curtea de Conturi Europeană arată că acestea acoperă întreaga gamă de măsuri de prevenire și detectare a fraudei, însă există probleme legate de formularea și implementarea lor. Legătura dintre obiective și acțiunile propuse nu este întotdeauna clară, multe măsuri nu au termene precise sau etape intermediare, iar nivelul general de ambiție este considerat insuficient. Aceste aspecte fac dificilă monitorizarea progresului și ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea măsurilor planificate de a produce rezultatele urmărite.

De asemenea, auditorii au identificat carențe în sistemul de monitorizare și raportare. Comisia utilizează indicatori de calitate inegală, ceea ce îngreunează evaluarea consecventă a progreselor și a rezultatelor. În ansamblu, raportarea pune accent mai degrabă pe numărul acțiunilor finalizate decât pe gradul de realizare a obiectivelor și pe impactul real al măsurilor antifraudă.