Cum poate evita România stagnarea în 2026. Daniel Anghel, PwC: Noi alianțe politice ne-ar putea abate de la actualul plan fiscal-bugetar

După un 2025 marcat de creșteri de taxe, inflație și creștere economică redusă, 2026 ar putea aduce un respiro pentru mediul de afaceri, dar provocările rămân. Ajustarea deficitului bugetar și stabilitatea politică vor fi esențiale pentru a menține traiectoria fiscală. Daniel Anghel subliniază că modelul de creștere actual, bazat pe consum, trebuie înlocuit cu unul orientat spre investiții, productivitate, inovare și tehnologii noi.

Daniel Anghel despre 2026. România stă în balanță între promisiunea stabilității fiscale și riscul unei economii blocate

După un an complicat, marcat de instabilitate politică, tensiuni macroeconomice și creșteri semnificative de taxe, mediul de afaceri privește spre 2026 cu o întrebare esențială: cât va mai dura ajustarea economică și când se va putea vorbi, în mod real, despre relansarea creșterii.

Potrivit lui Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, răspunsurile vor începe să se contureze odată cu publicarea proiectului de buget, așteptată abia în luna ianuarie, document care va oferi primele indicii clare privind situația fiscal-bugetară și direcția măsurilor pentru anul următor.

Daniel Anghel subliniază că procesul de recalibrare inițiat în vara lui 2025, prin majorări de taxe și măsuri considerate încă insuficient de ferme în zona cheltuielilor publice, nu s-a încheiat.

Chiar dacă autoritățile dau asigurări că nu vor mai exista noi creșteri de fiscalitate, este puțin probabil să se repete amploarea modificărilor din 2025. Cu toate acestea, ajustarea deficitului bugetar cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, echivalentul a circa 40 de miliarde de lei, rămâne o provocare majoră pentru anul viitor.

Analiza realizată de Daniel Anghel arată că multe dintre deciziile luate în prezent își vor produce efectele asupra veniturilor și cheltuielilor statului abia în 2026. Ținta de reducere a deficitului bugetar poate fi atinsă doar printr-o gestionare riguroasă a resurselor publice, atât în ceea ce privește colectarea veniturilor, unde este necesară o eficiență sporită, cât și în zona cheltuielilor, unde până acum impactul măsurilor este limitat.

În acest context, stabilitatea politică devine un factor-cheie. Daniel Anghel amintește că, la evaluarea din decembrie 2025, reprezentanții FMI s-au arătat optimiști, apreciind că măsurile adoptate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar, cu condiția menținerii consecvenței în aplicarea lor. Totuși, riscul politic rămâne ridicat, iar o eventuală schimbare de alianțe ar putea devia traiectoria actuală de consolidare fiscală.

Estimările organismelor internaționale privind creșterea economică a României

Pentru companii, o perioadă de predictibilitate fiscală și un respiro în 2026 ar fi extrem de benefice, mai precizează Daniel Anghel. În paralel însă, rămâne deschisă problema relansării economice. După creșteri solide ale PIB-ului real în 2021 și 2022, economia României a intrat, din 2023, într-o fază de creștere slabă, marcată de inflație ridicată și dezechilibre bugetare. Această încetinire nu este doar rezultatul contextului internațional, ci și al unor politici fiscale prea generoase în raport cu capacitatea bugetului de a le susține.

Datele economice confirmă această tendință. Creșterea PIB-ului a fost modestă în 2024, de doar 0,8%, iar pentru 2025 estimările indică un avans de cel mult 1%. Aceste performanțe sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât investițiile publice au atins niveluri record, ajungând la 6,8% din PIB în 2024 și fiind prognozate la 8% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, dacă sunt incluse fondurile europene și PNRR.

Prognozele instituțiilor internaționale, invocate de Daniel Anghel, confirmă perspectivele moderate. Comisia Europeană estimează o creștere economică de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, FMI anticipează 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială vede un potențial ceva mai bun, de 1,9% în 2026.

Modelul actual de creștere și-a atins limitele?

În opinia lui Daniel Anghel, aceste cifre ridică o întrebare fundamentală: dacă modelul actual de creștere economică nu și-a atins limitele. Deși nu poate fi considerat complet blocat, este evident că România nu mai poate recupera decalajele față de media europeană cu rate anuale de creștere de doar 1%. Deficitele ridicate sunt rezultatul unui model bazat pe consum, care nu mai este sustenabil pe termen lung.

Daniel Anghel argumentează că tranziția către un model economic orientat spre investiții și productivitate este esențială. Disciplina fiscală, reforma administrației publice și un cadru instituțional și legislativ coerent sunt elemente-cheie pentru o dezvoltare durabilă.

Deși investițiile străine directe au crescut semnificativ în 2025, ajungând la peste 7,2 miliarde de euro în primele zece luni, iar fondurile europene joacă un rol decisiv, economia continuă să dea semne de blocaj.

La acestea se adaugă schimbările globale majore, de la reconfigurarea comerțului internațional și a lanțurilor de aprovizionare, până la presiunile demografice și transformările profunde ale pieței muncii generate de inteligența artificială și noile tehnologii.

Toate aceste schimbări necesită un alt model de creștere în care investițiile și inovația sunt definitorii. Am analizat recent investițiile țărilor din regiune în România și pe cele ale companiilor românești în statele respective și concluzia a fost că este nevoie de mai mult curaj și mai multă ambiție.

Companiile românești trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinație de investiții, ci și un investitor important. În concluzie, investițiile, inovația și noile tehnologii ar trebui să fie prioritățile noului model de creștere economică pentru a face față schimbărilor globale.