Economia românească a înregistrat o creștere cumulată de 134,4% în acest interval, cu o rată medie anuală de 3,5%, performanță care a plasat țara pe locul 41 în clasamentul celor mai mari 50 de economii ale lumii, conform datelor World Economic Outlook analizate de Visual Capitalist.
Creșterea economică a României încetinește puternic după 25 de ani de avans
Pentru anul 2025, produsul intern brut al României este estimat la aproximativ 423 de miliarde de dolari. Deși distanța față de liderii economici globali rămâne considerabilă, această poziționare reflectă o apropiere graduală de economiile dezvoltate și o evoluție constant ascendentă în ierarhia economică mondială.
La nivel global, Statele Unite se află pe primul loc, cu o economie estimată la 30,6 trilioane de dolari. Dimensiunea economiei americane este atât de mare încât depășește, cumulativ, PIB-ul Chinei, Germaniei și Japoniei. În 2025, economia SUA este așteptată să crească cu aproximativ 2%, un ritm considerat moderat, dar solid pentru cea mai mare economie a lumii. În termeni reali, ajustați la inflație, economia americană a crescut cu aproape 70% în ultimii 25 de ani, cu o rată medie anuală de 2,1%, a treia cea mai rapidă din rândul actualelor top 10 economii globale.
Un contrast puternic vine din Asia, unde India se profilează ca unul dintre principalele motoare ale creșterii economice mondiale
Un contrast puternic vine din Asia, unde India se profilează ca unul dintre principalele motoare ale creșterii economice mondiale. Pentru 2025, avansul economic al Indiei este estimat la 6,6%, una dintre cele mai ridicate rate de creștere în rândul economiilor majore. În ultimul sfert de secol, economia indiană a crescut de peste trei ori mai rapid decât cea a Statelor Unite, ajungând la un PIB de aproximativ 4,1 trilioane de dolari. Tendința este atât de accentuată încât India este așteptată ca, până anul viitor, să depășească Japonia și să devină a patra cea mai mare economie a lumii.
Un alt caz aparte este Irlanda, care, deși are o economie relativ mică în termeni absoluți, este prognozată să înregistreze în 2025 o creștere spectaculoasă de 9,1%, susținută în principal de avansul exporturilor. Aceasta se numără printre puținele economii dezvoltate europene care ating un asemenea ritm de creștere.
Germania traversează o perioadă de stagnare prelungită
În opoziție, Germania, considerată tradițional motorul economiei europene, traversează o perioadă de stagnare prelungită. După contracții economice în 2023 și 2024, creșterea estimată pentru 2025 este de doar 0,2%. Problemele structurale, productivitatea scăzută și declinul sectorului industrial, aflat pe o traiectorie descendentă încă din 2018, ridică semne de întrebare privind capacitatea Germaniei de a reveni rapid la un rol dominant în Europa.
În ceea ce privește România, previziunile Comisiei Europene indică o creștere reală modestă a PIB-ului, de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026. Această evoluție este influențată de necesitatea consolidării fiscale, care frânează consumul privat și public, pe fondul unei creșteri bruște a inflației. Chiar și în aceste condiții, economia continuă să avanseze datorită unei redresări treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și unei îmbunătățiri semnificative a exporturilor nete. Pentru 2027, se anticipează o accelerare a creșterii PIB-ului real peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua.
Încetinirea consumului privat ar urma să contribuie la reducerea treptată a deficitului extern
Piața muncii este așteptată să se răcească, iar încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu reziliența exporturilor, ar trebui să contribuie la reducerea treptată a deficitului extern. Deficitul public general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, este prognozat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, ca urmare a implementării mai multor pachete de ajustări fiscale.
Efectele acestor măsuri fiscale sunt așteptate să se resimtă pe deplin în 2026. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, majorarea impozitelor și menținerea unei inflații încă ridicate vor conduce probabil la o ușoară contracție a consumului privat, precum și la o scădere suplimentară a consumului public. În același timp, se anticipează o accelerare semnificativă a formării brute de capital fix, susținută de creșterea încrederii mediului de afaceri și de finalizarea investițiilor derulate prin programul de refinanțare a pieței monetare.
Reducerea consumului privat ar urma să limiteze considerabil creșterea importurilor
Reducerea consumului privat ar urma să limiteze considerabil creșterea importurilor, în timp ce exporturile vor continua să aibă o evoluție pozitivă, sprijinite de încetinirea creșterii salariilor, factor care contribuie favorabil la dinamica exporturilor nete. În acest context, PIB-ul real al României este estimat să crească cu 1,1% în 2026.
Pentru 2027, se preconizează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, care vor sprijini relansarea investițiilor private și a consumului. Chiar și după încheierea mecanismului RRF, formarea brută de capital fix ar urma să se mențină la un nivel solid, România urmând să utilizeze într-o măsură mai mare fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia este estimată să crească cu 2,1% în 2027, iar deficitul de cont curent să se reducă treptat până la aproximativ 6% din PIB.
Riscurile asociate acestor previziuni sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea afecta încrederea și stabilitatea macroeconomică, iar implementarea integrală a investițiilor din cadrul RRF rămâne o provocare majoră, la care se adaugă incertitudinile persistente legate de comerțul internațional.
