Cristian Păun: Consiliul Concurenţei a sancţionat piaţa interbancară pe baza „unui dosar extrem de slab”

Profesorul ASE Cristian Păun a criticat, la o dezbatere organizată de revista „Piaţa Financiară” la Academia de Studii Economice din Bucureşti, sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei pe piaţa interbancară, susţinând că acestea se bazează pe un dosar slab şi reflectă o interpretare eronată a funcţionării pieţei.

Cristian Păun: Consiliul Concurenţei a sancţionat piaţa interbancară pe baza „unui dosar extrem de slab”

Profesorul ASE Cristian Păun a declarat joi, în cadrul unei dezbateri dedicate relaţiei dintre ROBOR şi politica monetară, că Consiliul Concurenţei ar fi amendat o piaţă pe baza „unui dosar extrem de slab”. El a susţinut că disputa actuală trebuie analizată în contextul unui fenomen mai amplu, şi nu doar prin prisma investigaţiei privind sectorul bancar.

Potrivit profesorului, populismul constă în opoziţia artificială dintre „popor”, prezentat ca fiind suveran şi virtuos, şi diverse categorii sociale sau economice desemnate drept vinovate. El a afirmat că, în România, acest tip de discurs a generat conflicte îndreptate împotriva unor grupuri precum băncile, multinaţionalele sau retailerii şi că fenomenul ar fi ajuns să afecteze inclusiv instituţii-cheie ale statului.

În opinia sa, acţiunile Consiliului Concurenţei împotriva băncilor reprezintă o expresie a acestui fenomen. Păun a comparat situaţia actuală cu intervenţii anterioare ale Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, despre care a spus că au vizat în mod nejustificat formula ratelor constante la credite. El a apreciat că şi în cazul pieţei interbancare autoritatea ar fi „arestat” simbolic o piaţă şi ar fi aplicat sancţiuni pe baza unor argumente slabe, dintre care unele ar viza indirect şi Banca Naţională a României (BNR). În acest context, profesorul a considerat că BNR ar trebui să intervină mai ferm pentru a clarifica situaţia.

Păun a criticat şi argumentele prezentate în dosar, susţinând că schimbul de informaţii dintre bănci invocat de autoritate se referea exclusiv la date publice, accesibile oricărei persoane. El a afirmat că rapoartele menţionate în corespondenţa dintre bănci conţineau informaţii despre inflaţie, dobânzi şi creşterea economică, disponibile public şi verificabile cu uşurinţă. În opinia sa, o piaţă bine informată este mai eficientă, iar autoritatea de concurenţă ar trebui să încurajeze, nu să sancţioneze, circulaţia unor astfel de informaţii publice.

Referitor la al doilea capăt de acuzare, profesorul a susţinut că mecanismul prin care băncile îşi transmit cotaţiile de lichiditate reprezintă o practică normală într-o piaţă concurenţială. El a explicat că participanţii la piaţă comunică tuturor operatorilor condiţiile în care sunt dispuşi să cumpere sau să vândă lichiditate, fără a-şi dezvălui poziţia exactă, tocmai pentru a obţine oferte competitive. În opinia sa, acesta este modul firesc de funcţionare al unei pieţe, iar calificarea unui asemenea comportament drept anticoncurenţial este nejustificată.

„Legat de situaţia pe care o vedem astăzi, eu aş începe cu o definiţie scurtă a populismului şi aş spune în felul următor: populismul este această situaţie în care nişte politicieni extrag din pălărie o categorie şi o contrapun poporului. Poporul este suveran, este atotştiutor, este bun şi categoria aia e ticăloasă, e nasoală şi aşa mai departe.

În România, din păcate, astăzi asistăm la un război care este fundamentat pe această teză a populismului şi care scoate din pălărie, frecvent, tot felul de categorii. De la bănci, multinaţionale, retaileri, verzi, albaştri, gay, păgâni, adică necredincioşi, şi toţi sunt puşi în faţa poporului, aduşi în piaţa publică şi luaţi la bâte. Din păcate, problema aceasta a populismului a infestat şi, întotdeauna se întâmplă aşa pentru că vulnerabilizează instituţiile, populismul acesta a infestat instituţii-cheie ale statului român.

Astăzi nu ne luptăm cu Consiliul Concurenţei, care a atacat băncile. Astăzi ne luptăm cu un fenomen care are foarte multe faţete şi care are o amploare pe care foarte mulţi dintre noi refuzăm să o vedem. Ceea ce a făcut Consiliul Concurenţei este parte a acestui război. Şi doar atât mai spun. Din păcate, am trăit să mai văd încă un atac de acest tip, similar celui pe care l-a făcut ANPC-ul, care amenda formula ratelor constante în rambursarea unui credit.

Astăzi, Consiliul Concurenţei face o altă porcărie, că nu pot să-i spun altfel, arestează o piaţă, amendează o piaţă şi are în spate un dosar extrem de slab, cu două argumente fundamentale împotriva băncilor, care de fapt sunt foarte slabe, şi mai are vreo două împotriva băncii naţionale, dar pe care nu o poate aresta, că nu o poate amenda şi de care se teme şi ar trebui să se teamă şi ar trebui şi Banca Naţională să pună puţin lucrurile la punct. Dar, ca să revin un pic, adică ar trebui să intre şi ea în treaba asta un pic mai puternic. Pentru că cel puţin două sau trei din acuzele de acolo vizează Banca Naţională şi una, mai indirect, aşa, cu manta, vizând băncile.

Ce spune Consiliul Concurenţei legat de bănci? Unu, că şi-au transmis informaţii între ele pe canalele publice ale băncilor, sub formă de mail-uri care postau rapoarte publice din piaţa publică, care vorbeau despre inflaţie, despre dobândă, despre creşterea economică. Orice carte de economie îţi spune că, cu cât piaţa este mai informată, cu atât ea este mai eficientă şi preţul este mai de piaţă.

Adică Consiliul Concurenţei n-ar trebui să aresteze acest tip de comportament, ci ar trebui să-l promoveze, având în vedere că informaţiile acelea erau informaţii publice. Le găseai la un clic distanţă cu Google. Toate din dosar sunt informaţii publice. Toate acele e-mailuri care apar în dosarul Consiliului Concurenţei sunt informaţii publice. Le-am verificat pe fiecare dintre ele. Rapoartele acelea sunt publice”, a punctat Păun.

Cristian Păun: BNR ar fi trebuit să intervină ferm în cazul investigaţiei privind piaţa interbancară

Păun şi-a exprimat îngrijorarea şi în privinţa modului în care instanţele ar putea soluţiona litigiul privind sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei.

El a afirmat că nu are încredere în capacitatea sistemului de justiţie din România de a analiza obiectiv cazul, apreciind că nivelul acestuia este foarte scăzut. În opinia sa, există riscul ca instanţele să dea câştig de cauză Consiliului Concurenţei, indiferent de argumentele economice sau de studiile prezentate în apărarea băncilor.

Păun a susţinut că disputa depăşeşte sfera argumentelor juridice şi economice şi este influenţată de un context mai amplu, pe care l-a asociat cu populismul. El a apreciat că problema ar fi trebuit gestionată încă din fazele iniţiale, printr-o intervenţie fermă a BNR. În opinia sa, BNR ar fi trebuit să precizeze că piaţa interbancară nu intră sub incidenţa regulilor de concurenţă aplicate de Consiliul Concurenţei, întrucât specificul acesteia este diferit de cel al altor pieţe.

Profesorul a susţinut că o poziţie similară ar fi trebuit adoptată şi în relaţia cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), argumentând că protecţia consumatorilor de servicii bancare necesită o abordare diferită de cea aplicată în cazul produselor de consum obişnuite.

„Al doilea element de acuză este şi mai tâmpit decât ăsta. Pe o piaţă a concurenţilor tu vii şi spui aşa: bă, eu cotesc că am nevoie de lichiditate, nu-mi spun poziţia ca nu cumva să mă vulnerabilizez în faţa ta, concurent. Nu-ţi spun dacă vreau să cumpăr sau să vând lichiditate, dar pun preţ pentru amândouă, îţi spun scadenţa şi îţi spun suma şi, dacă vrei, îmi dai, dacă vrei, nu-mi dai. Dar eu, când fac treaba asta, ca să fie o piaţă eficientă, trebuie să o spun tuturor operatorilor, că mă aştept de la toţi să am oferte.

Şi, la rândul lor, toţi operatorii trebuie să-mi spună mie şi altora că au nevoie de lichiditate sau au lichiditate şi trebuie să-mi spună cotaţiile. Deci aşa funcţionează o piaţă, domnule, la o piaţă când te duci, când licitezi, tu spui tuturor ce ai nevoie, condiţiile tale, şi toţi îţi spun condiţiile lor. Tu vii acum, Consiliul Concurenţei, să spui că treaba asta e tâmpită? Păi, domnule, aşa funcţionează o piaţă”, a precizat Păun.

Declaraţiile sale au fost făcute joi, în cadrul unei mese rotunde organizate de revista „Piaţa Financiară” la Academia de Studii Economice din Bucureşti, eveniment dedicat indicilor ROBOR, conduitei politicii monetare şi principalilor indicatori macroeconomici.