România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță. Investitorii decid după capacitatea reală de livrare

România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță, într-un context în care competiția pentru investiții se mută de la costuri la capacitatea de implementare. Datele din EY Attractiveness Survey Romania 2026 arată că țara atrage tot mai multe proiecte, însă investitorii pun accent pe competențe, infrastructură și predictibilitate. Înaintea unui nou ciclu de decizii privind investițiile, provocarea nu mai este doar atragerea capitalului, ci transformarea acestuia în proiecte finalizate cu succes.

România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță, iar investitorii analizează acum capacitatea de execuție

România riscă să piardă următorul val de investiții nu din lipsă de vizibilitate pe harta marilor investitori, ci din cauza dificultăților de a demonstra că poate duce proiectele până la capăt. Dacă în trecut argumentele decisive erau costurile competitive, apropierea de piețele occidentale și disponibilitatea forței de muncă, în prezent criteriile de selecție s-au schimbat semnificativ.

Companiile analizează în primul rând siguranța operațională, viteza de implementare și existența unor specialiști capabili să susțină investiții complexe. În aceste condiții, atractivitatea unei piețe reprezintă doar primul pas al procesului decizional, iar diferența este făcută de capacitatea de execuție.

România concurează direct cu Polonia, Cehia și Ungaria pentru proiecte industriale și tehnologice care presupun stabilitate, competențe tehnice și eficiență. Investițiile pot fi câștigate în etapa negocierilor, însă pot fi pierdute atunci când apar întrebări esențiale privind disponibilitatea specialiștilor, capacitatea de proiectare, operare, certificare și respectarea termenelor asumate.

Nearshoring-ul și investițiile cu valoare adăugată schimbă criteriile după care este evaluată România

Relocarea producției mai aproape de piețele europene, accelerată de tensiunile geopolitice, oferă României o oportunitate importantă, însă aceasta nu este garantată. Investitorii nu mai urmăresc exclusiv costuri reduse, ci state în care riscurile operaționale pot fi controlate și gestionate eficient.

Datele din EY Attractiveness Survey Romania 2026 arată că, într-un an în care proiectele de investiții străine directe au scăzut cu 7% la nivel european, România a atras 109 proiecte, cu 16% mai multe decât în anul precedent. Totodată, acestea au generat 5.710 locuri de muncă, în creștere cu 39% față de anul anterior.

Un indicator și mai relevant este evoluția proiectelor de extindere. Numărul acestora a crescut de la 31 în 2024 la 60 în 2025 și reprezintă 55% din totalul investițiilor anunțate. Practic, companiile care operează deja în România aleg să își extindă activitatea, ceea ce reprezintă un semnal de încredere mai puternic decât simpla intrare pe piață.

Totuși, studiul evidențiază și o rezervă din partea investitorilor. Doar 52% dintre respondenți estimează că atractivitatea României va crește în următorii trei ani, față de 58% în ediția precedentă și 67% în 2024. Acest lucru indică faptul că simpla prezență pe lista destinațiilor de investiții nu garantează și alegerea finală.

Fluxurile de investiții străine directe au revenit la 8,1 miliarde de euro în 2025, însă această evoluție nu rezolvă problema deficitului de competențe. România este percepută din ce în ce mai puțin ca o destinație bazată exclusiv pe costuri reduse și tot mai mult ca o piață în care contează investițiile cu valoare adăugată ridicată și poziționarea pe segmente superioare ale lanțurilor valorice.

Potrivit analizei, proiectele continuă să fie concentrate în sectorul Utilaje și Echipamente, însă investitorii consideră că Software & ITC va deveni principalul motor al creșterii economice în următorii ani, fiind indicat de 14% dintre respondenți. În schimb, sectorul Utilaje și Echipamente ocupă doar locul al optulea în clasamentul domeniilor cu cel mai mare potențial viitor, fiind menționat de numai 2% dintre participanți.

În același timp, companiile își orientează investițiile către creșterea productivității prin utilizarea capitalului uman calificat și specializat, în detrimentul modelului bazat exclusiv pe competențe generale și avantajul costurilor reduse.

Industria de apărare și lipsa specialiștilor transformă competențele într-o resursă strategică

Un alt factor care schimbă profilul investițiilor este dezvoltarea industriei de apărare. Majorarea bugetelor militare, prioritățile NATO și noile programe europene transformă acest domeniu într-un sector economic cu impact major asupra industriei.

Analizele EY arată că România poate beneficia de programe europene, scheme de ajutor de stat și finanțări dedicate dezvoltării capacităților industriale și proiectelor dual-use. În perioada 2019-2025 au fost implementate pachete de sprijin în valoare de aproximativ 2,53 miliarde de euro, iar noile programe pot ajunge la 5 miliarde de euro, fiind orientate către tehnologii avansate, cercetare-dezvoltare și industrii strategice.

Totuși, extinderea acestui sector presupune o cerere tot mai mare pentru competențe specializate, precum inginerie avansată, sisteme integrate, securitate cibernetică, managementul proiectelor complexe și activități de certificare. În practică, blocajele apar în procesul de autorizare, în lipsa furnizorilor specializați sau a tehnicienilor care nu pot fi formați într-un interval scurt.

În paralel, mobilitatea internațională a forței de muncă devine mai dificilă. Reglementările sunt mai stricte, verificările de securitate au devenit mai importante, iar politicile privind imigrația sunt tot mai selective. În aceste condiții, companiile nu mai pot conta exclusiv pe relocări și recrutare internațională pentru a acoperi deficitul de competențe.

Presiunea se mută astfel asupra dezvoltării talentului local, reconversiei profesionale, educației duale și colaborării dintre mediul universitar și companii.

Datele EURES arată că rata de ocupare în România a fost de 63% în 2023, sub media Uniunii Europene de 70,4%, iar ocuparea tinerilor s-a situat la doar 18,7%. Potrivit datelor INS, situația nu s-a îmbunătățit nici în 2025, când rata de ocupare pentru populația cu vârste între 15 și 64 de ani a rămas la 63%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent.

Capitalul uman devine infrastructură critică pentru competitivitatea economică

Schimbarea majoră evidențiată de analiza EY este că resursa umană nu mai poate fi privită ca un element secundar al investițiilor. Competențele devin o infrastructură strategică, la fel de importantă precum energia, transportul sau securitatea cibernetică.

În lipsa personalului calificat, investițiile riscă să rămână doar la nivelul planurilor, iar proiectele industriale se confruntă cu limite concrete de implementare.

În acest context, România trebuie să accelereze tranziția de la un model economic bazat pe costuri reduse către unul construit pe valoare adăugată. Acest proces presupune investiții în educația tehnică, retenția tinerilor, stimulente pentru cercetare și dezvoltare, parteneriate între stat, universități și mediul de afaceri, precum și o politică mai eficientă privind imigrația economică.

Potrivit EY Attractiveness Survey Romania 2026, investitorii nu mai evaluează doar potențialul unei piețe. Ei urmăresc existența oamenilor potriviți, a proceselor funcționale, a autorizațiilor obținute la timp, a furnizorilor, infrastructurii și ritmului de implementare.

Într-o perioadă în care investițiile europene sunt tot mai selective, România riscă să rămână doar o destinație aflată pe lista scurtă a investitorilor dacă nu își consolidează capacitatea operațională. Avantajul competitiv nu va mai fi reprezentat de costurile reduse ale forței de muncă, ci de credibilitatea construită prin specialiști bine pregătiți, administrații eficiente și companii capabile să livreze proiecte complexe la timp.