BNR cere explicații suplimentare după decizia privind ROBOR. Instituția avertizează asupra riscurilor pentru stabilitatea financiară
SURSA FOTO: Cristian Blancko - Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României
Banca Națională a României solicită clarificări suplimentare în legătură cu decizia Consiliului Concurenței privind activitatea unor bănci pe piața monetară. Reprezentanții instituției avertizează că interpretările eronate și informațiile incomplete pot genera așteptări nerealiste, controverse nejustificate și chiar efecte asupra stabilității financiare și creditării.
BNR: Decizia privind piața monetară trebuie explicată mai clar
Banca Națională a României consideră că decizia recentă a Consiliului Concurenței referitoare la activitatea unor instituții bancare pe piața monetară necesită explicații suplimentare pentru a evita interpretările greșite în spațiul public.
Într-un comunicat semnat de purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu, BNR subliniază că investigația nu a vizat banca centrală și nici cadrul de reglementare al pieței monetare.
„Decizia Consiliului Concurenţei legată de activitatea bancară pe piaţa monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înţeles inclusiv de către specialişti, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, aşteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilităţii financiare. În primul rând, trebuie spus că investigaţia nu se referă în niciun aspect la Banca Naţională a României ca administrator al sistemului de tranzacţionare şi generator de norme şi regulamente de funcţionare.”
Potrivit BNR, comunicatul Consiliului Concurenței precizează în mod explicit că investigația nu a analizat politicile și reglementările sectorului bancar. Cu toate acestea, reprezentanții băncii centrale consideră că anumite aspecte esențiale trebuie lămurite pentru a elimina speculațiile apărute în spațiul public.
Instituția arată că, pe parcursul investigației, conducerea BNR a încercat să ofere explicații privind mecanismele pieței monetare și rolul băncii centrale în administrarea acesteia, în cadrul colaborării cu inspectorii de concurență.
BNR respinge acuzațiile privind creșterea ROBOR
În comunicat este abordată și tema evoluției ROBOR, după ce în spațiul public au apărut numeroase comentarii privind creșterea rapidă a acestui indice în perioada inflației ridicate.
BNR atrage atenția că există diferențe între concluziile prezentate de Consiliul Concurenței și interpretările care circulă în prezent.
„De exemplu, preşedintele Consiliului Concurenţei, dl. Bogdan Chiriţoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanţe) consideră că (eventuala) diferenţă luată în discuţie în ceea ce priveşte cotaţia ROBOR este de fracţiuni de procent faţă de un nivel presupus corect.”
Reprezentanții băncii centrale susțin că în dezbaterea publică se vorbește deja despre diferențe de mai multe procente și despre presupuse manipulări care ar fi determinat creșterea ROBOR de la 1,25% la 8,1% într-un interval de aproximativ doi ani.
Potrivit BNR, această evoluție a fost influențată în principal de contextul economic internațional și de inflația globală, care au determinat băncile centrale din întreaga lume să majoreze dobânzile de referință.
Instituția amintește că ROBOR evoluează, în mod normal, în jurul ratei dobânzii de politică monetară stabilite de banca centrală.
Banca centrală cere explicații privind presupusele încălcări ale legislației concurenței
Un alt punct asupra căruia BNR solicită clarificări se referă la modul în care au fost încălcate prevederile Legii concurenței, în condițiile în care regulamentele și normele aplicabile pieței monetare au fost considerate corecte.
Instituția susține că trebuie explicat clar care au fost comportamentele considerate neconforme și în ce mod acestea au încălcat legislația națională și internațională.
Totodată, reprezentanții băncii centrale consideră că anumite argumente invocate în cadrul investigației, precum schimbul de informații considerate confidențiale sau nivelul ridicat de transparență al tranzacțiilor, necesită explicații suplimentare.
„Ar reieşi în mod paradoxal că prea multă informaţie şi prea multă transparenţă sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurenţial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informaţii şi lipsa de transparenţă sunt considerate elemente care alterează climatul concurenţial.”
Întrebări privind nivelul „corect” al ROBOR
BNR ridică și problema metodologiei prin care s-a ajuns la concluzia că anumite cotații ROBOR ar fi fost diferite față de un nivel considerat „corect”.
Instituția se întreabă dacă aceeași logică ar trebui aplicată și perioadelor în care ROBOR a scăzut semnificativ, ceea ce ar putea conduce la concluzia că indicele ar fi fost, în anumite momente, sub nivelul teoretic considerat adecvat.
„De ce această judecată nu s-ar aplica şi pentru scăderea ROBOR – consistentă şi îndelungată în anumiţi ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic faţă de cel considerat corect!”
Potrivit băncii centrale, aceste explicații sunt necesare având în vedere impactul major pe care astfel de decizii îl pot avea asupra piețelor financiare și asupra percepției publice.
BNR: Declarația din 2022 privind ROBOR a fost un instrument legitim de politică monetară
În comunicat sunt reluate și explicațiile privind declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022, atunci când acesta afirma că „băncile au sărit calul în privinţa ROBOR”.
BNR precizează că acea intervenție nu trebuie interpretată ca o suspiciune privind existența unor practici anticoncurențiale, ci ca parte a instrumentelor de comunicare și reglaj utilizate de băncile centrale.
„A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcţionat vizibil, şi nimic mai mult!”
Instituția subliniază că a colaborat pe deplin cu Consiliul Concurenței, punând la dispoziție documentele solicitate și explicând rolul structurilor responsabile de monitorizarea pieței monetare și valutare.
În final, BNR avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea efecte importante asupra stabilității financiare și asupra apetitului pentru creditare, motiv pentru care acestea trebuie explicate cât mai clar înainte de a fi acceptate, contestate sau respinse.
„Deciziile Consiliului Concurenţei sunt extrem de importante şi pot avea implicaţii foarte serioase asupra stabilităţii financiare şi apetenţei pentru creditare, cu consecinţe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informaţie în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





