Creșterea TVA la 24%, posibilă în 2026. Adrian Codîrlașu: Majorarea cu peste 80% a impozitelor nu va fi probabil suficientă

Creșterea TVA decisă de Guvern în 2025 continuă să genereze îngrijorări în rândul economiștilor, iar discuțiile despre sustenabilitatea bugetară se mută deja spre anul 2026. Analistul financiar Adrian Codîrlașu avertizează că măsurile actuale ar putea fi insuficiente pentru reducerea deficitului. Impactul este direct pentru populație și mediul de afaceri, într-un context economic fragil și marcat de presiuni fiscale persistente.

TVA, în centrul noilor avertismente privind politica fiscală

TVA revine în prim-planul dezbaterilor economice după ce un cunoscut analist financiar atrage atenția că majorarea aplicată în 2025 ar putea să nu fie ultima. Adrian Codîrlașu, analist CFA, avertizează că valul de scumpiri resimțit deja de populație, ca urmare a creșterii generale a TVA la 21%, este departe de a se fi încheiat. În opinia sa, presiunile asupra bugetului de stat ar putea determina Guvernul să ia în calcul noi ajustări fiscale.

Specialistul subliniază că românii au resimțit deja efectele directe ale noilor taxe, prin creșterea prețurilor la bunuri și servicii de bază. În acest context, posibilitatea unei noi creșteri a TVA, chiar începând cu anul următor, nu este exclusă. Evaluarea se bazează pe datele actuale privind deficitul bugetar și pe capacitatea limitată a statului de a-l reduce doar prin măsurile deja anunțate.

Într-un comentariu concentrat pe evoluțiile economice recente, Adrian Codîrlașu apreciază că Executivul nu se va opri la majorările de taxe și impozite deja implementate. Potrivit acestuia, strategia fiscală a Guvernului condus de Ilie Bolojan ar putea include o nouă ajustare a TVA, după cea din 2025, când cota standard a fost majorată la 21%, tocmai pentru a încerca să stabilizeze finanțele publice.

„Majorarea cu peste 80% a impozitelor pe proprietate nu va fi probabil suficientă pentru reducerea deficitului bugetar sub 6,4% cum a anunțat premierul Bolojan. Din acest motiv, scenariul CFA prezentat la finalul anului trecut indică, în scenariul pesimist, că în a doua parte a lui 2026 vom asista probabil la o nouă majorare de TVA”, spune analistul CFA.

O nouă creștere a taxei pe valoarea adăugată, posibilă în a doua parte a anului 2026

TVA rămâne, astfel, una dintre principalele pârghii luate în calcul pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Majorarea cu peste 80% a impozitelor pe proprietate este considerată, de către specialiști, insuficientă pentru a aduce deficitul bugetar sub pragul de 6,4%, nivel anunțat public de premierul Ilie Bolojan ca obiectiv pentru perioada următoare.

În acest context, scenariile analizate de CFA România la finalul anului trecut indică faptul că, într-o variantă pesimistă, o nouă majorare de TVA ar putea deveni realitate în a doua parte a anului 2026. Această proiecție pornește de la ipoteza că veniturile bugetare nu vor crește într-un ritm suficient pentru a compensa cheltuielile statului, în lipsa unor reforme structurale ample.

Analistul CFA avertizează că nivelul la care ar putea ajunge TVA ar fi apropiat de media europeană, ceea ce ar însemna o presiune suplimentară asupra consumului intern.

„Undeva la 23%-24%, similar cu media UE”, avertizează Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România.

Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, reunind deținătorii titlului Chartered Financial Analyst (CFA), o calificare recunoscută la nivel internațional și administrată de CFA Institute din Statele Unite. Organizația este frecvent consultată în privința analizelor macroeconomice și a evaluărilor privind politicile fiscale și bugetare.

Perspectivele economice pentru următorii ani

TVA se află și în centrul evaluărilor privind evoluția economiei pe termen mediu, în condițiile în care specialiștii CFA anticipează o perioadă de stagnare. Potrivit acestora, și în anul 2027 este probabil ca economia României să înregistreze o creștere apropiată de zero, într-un climat marcat de incertitudini și de efectele cumulative ale politicilor fiscale restrictive.

În același timp, analiștii estimează că deficitul bugetar ar putea rămâne în jurul valorii de 6%, nivel considerat o performanță în contextul actual, dar care continuă să fie catalogat drept nesustenabil pe termen lung. Menținerea unui astfel de deficit implică riscuri suplimentare, inclusiv costuri mai mari de finanțare și presiuni asupra stabilității economice.

Pe de altă parte, poziția autorităților este mai optimistă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat încrezător în strategia fiscal-bugetară adoptată și în capacitatea acesteia de a stabiliza economia fără a recurge la măsuri extreme. Diferența de abordare dintre specialiști și reprezentanții Guvernului reflectă însă complexitatea deciziilor legate de TVA și de echilibrul dintre nevoia de venituri la buget și impactul asupra populației.