Construcțiile se confruntă cu o criză de personal calificat. România este printre țările cu cele mai mari deficite ocupaționale

Construcțiile din Europa se confruntă cu o lipsă tot mai accentuată de muncitori calificați, potrivit celui mai recent raport al Autorității Europene a Muncii (ELA). Datele arată că deficitul de personal afectează atât meseriile tehnice, cât și ocupațiile specializate esențiale pentru dezvoltarea economică și tranziția verde. România se numără printre statele membre în care dezechilibrele de pe piața muncii sunt cele mai pronunțate. Oficialii europeni avertizează că problema riscă să se accentueze în lipsa unor măsuri privind educația, recalificarea și mobilitatea forței de muncă.

Construcțiile pierd tot mai mulți muncitori calificați, iar meseriile tehnice sunt cele mai afectate

Construcțiile se află printre sectoarele economice cele mai afectate de deficitul de forță de muncă din Uniunea Europeană, în condițiile în care angajatorii întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea personalului calificat.

Potrivit raportului realizat de Autoritatea Europeană a Muncii, cele mai frecvent raportate lipsuri de personal sunt în rândul muncitorilor calificați și al meseriașilor, al operatorilor de utilaje, al lucrătorilor din producție, dar și în cazul anumitor categorii de specialiști.

Printre ocupațiile care apar constant în topul meseriilor deficitare se numără sudorii și debitatorii de tablă, precum și instalatorii și montatorii de conducte. Aceste profesii sunt raportate de mai mulți ani drept unele dintre cele mai greu de ocupat în numeroase state membre.

Raportul evidențiază și faptul că multe dintre ocupațiile afectate de lipsa personalului sunt dominate de forță de muncă masculină. În această categorie intră mai multe activități specifice sectorului construcțiilor, inclusiv montatorii de acoperișuri și montatorii de pardoseli.

Jakub Kostolný, ofițer pentru Analiza Datelor în cadrul rețelei EURES a Autorității Europene a Muncii, arată că dezechilibrele de pe piața muncii rămân concentrate în anumite state și sectoare economice.

Prin aceste dezechilibre, cercetătorii europeni înțeleg diferențele semnificative dintre deficitul și surplusul de forță de muncă existente în diverse ocupații și profesii. Situația diferă considerabil de la un stat membru la altul, însă datele recente indică faptul că aproape toate ocupațiile sunt afectate de lipsa personalului în cel puțin o țară din Uniunea Europeană.

Oficialii ELA subliniază că atât posturile care necesită calificări înalte, cât și cele tehnice sunt extrem de căutate. În plus, ocupațiile din categoria muncitorilor calificați și a meseriașilor necesită formare profesională continuă și sunt esențiale pentru obiectivele de tranziție verde, întrucât evoluția tehnologiilor impune actualizarea permanentă a competențelor.

Mai multe dintre aceste meserii continuă să fie deficitare pe termen lung, fiind raportate ani la rând de un număr mare de state membre.

România se află printre țările europene cu cele mai mari probleme de recrutare

Analiza ELA arată că deficitele ocupaționale sunt concentrate într-un grup relativ restrâns de state europene, iar România figurează printre țările cele mai afectate.

Alături de România, pe lista statelor cu cele mai multe ocupații deficitare se regăsesc Italia, Țările de Jos, Bulgaria și Belgia. În schimb, Malta, Croația, Irlanda, Letonia și Franța raportează un număr mult mai redus de ocupații aflate în deficit, acestea reprezentând sub 5% din totalul deficitelor identificate la nivel european.

În ceea ce privește ocupațiile aflate în surplus, situația este diferită. Austria, Finlanda, Letonia, Cehia și Grecia concentrează împreună mai mult de jumătate din totalul surplusurilor de forță de muncă raportate în Uniunea Europeană.

Există și profesii care se regăsesc constant în categoria surplusului de personal. Printre acestea se numără lucrătorii auxiliari din industria chimică, ocupație raportată frecvent ca având excedent de forță de muncă și foarte rar deficit.

La polul opus, operatorii de instalații și utilaje, precum și lucrătorii din asamblare sunt raportați frecvent ca deficitari și doar ocazional ca fiind în surplus.

Raportul identifică și situații mixte. În cazul profesioniștilor din servicii și vânzări există ocupații care apar simultan atât în categoria deficitului, cât și în cea a surplusului, în funcție de țara analizată.

Pe termen lung, printre ocupațiile care înregistrează surplus de forță de muncă se regăsesc designerii grafici și multimedia, personalul de curățenie din birouri și hoteluri, funcționarii administrativi generali, secretarii și asistenții de vânzări din magazine.

Mobilitatea lucrătorilor și recalificarea sunt văzute drept soluții pentru reducerea dezechilibrelor

Raportul EURES evidențiază faptul că pentru aproape fiecare ocupație aflată în deficit există cel puțin un stat membru în care aceeași profesie este raportată ca fiind în surplus, ceea ce deschide posibilitatea unei mai bune mobilități a forței de muncă în interiorul Uniunii Europene.

Un exemplu relevant este cel al muncitorilor din construcții, unde au fost identificate cel puțin zece situații în care aceeași ocupație se confruntă simultan cu deficit într-o țară și cu surplus în alta.

De asemenea, șoferii de autobuz, tren sau camion sunt raportați ca fiind în surplus în Austria, în timp ce Germania semnalează lipsa acestor lucrători. O situație asemănătoare apare și în cazul personalului de curățenie și ajutor, unde Germania raportează deficit, iar Austria, Franța, Luxemburg și Cehia înregistrează surplus.

Potrivit analiștilor EURES, aceste exemple indică un potențial ridicat pentru mobilitatea forței de muncă la nivel european.

Raportul transmite însă și un mesaj legat de educație și formare profesională. Datele susțin necesitatea extinderii măsurilor promovate prin strategia Comisiei Europene „Uniunea Competențelor”, care pune accent pe recalificare, îmbunătățirea sistemelor educaționale, învățarea pe tot parcursul vieții și facilitarea mobilității profesionale.

Specialiștii ridică și o întrebare esențială pentru factorii de decizie: cum pot fi recalificați lucrătorii din ocupațiile aflate în surplus astfel încât să ocupe posturile care se confruntă cu lipsă de personal?

Datele arată că aproximativ 39% dintre lucrătorii din ocupațiile aflate în surplus au studii superioare. În cazul ocupațiilor deficitare răspândite la nivel european, peste 57% dintre angajați au un nivel mediu de educație.

Un alt semnal de alarmă privește structura pe vârste a forței de muncă. Cercetătorii au constatat că nu există suficienți tineri care să intre atât în ocupațiile deficitare, cât și în cele aflate în surplus. Persoanele de peste 50 de ani reprezintă mai mult de o treime dintre lucrătorii din ambele categorii, în timp ce tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani reprezintă mai puțin de o cincime.

Raportul atrage atenția și asupra condițiilor de muncă. În ocupațiile deficitare răspândite, peste 16% dintre lucrători efectuează ore suplimentare, comparativ cu doar 7% în ocupațiile aflate în surplus, ceea ce sugerează că programul de lucru și condițiile profesionale pot contribui semnificativ la accentuarea deficitului de personal.