Schimbarea vine în contextul în care Uniunea Europeană a adoptat, la începutul anului, Regulamentul (UE) 2025/40 legat de ambalaje și deșeurile de ambalaje. Va fi aplicabil în toate statele membre din august 2026. România are, așadar, un an la dispoziție pentru a-și pune la punct infrastructura și pentru a educa utilizatorii.
O nouă etapă pentru România
„Este, poate, cea mai importantă etapă de până acum în ceea ce privește responsabilitatea pentru deșeuri. Regulamentul european aduce nu doar obligația colectării separate, ci și ținte de reducere a deșeurilor, standarde de etichetare și cerințe privind conținutul de material reciclat în ambalaje”, a declarat Alexandra Țuțuianu, Operations Manager la ECOTECA.
Potrivit specialistului, aceste măsuri vor forța instituțiile și companiile să își regândească modul de lucru: „Noutatea din 2026 este că la nivel european a fost adoptat Regulamentul nr. 40/2025, care introduce cerințe suplimentare pentru companii privind reducerea ambalajelor excedentare și gestionarea deșeurilor prin reciclare. Instituțiile vor trebui să raporteze cantitățile generate și să demonstreze că deșeurile sunt colectate corect.”
Pentru România, provocarea este dublă. Prima dată, de a oferi infrastructura necesară, apoi de a crea un obicei constant de sortare. În lipsa uneia dintre aceste componente, sistemul riscă să rămână doar pe hârtie.
„Este esențial ca amplasarea containerelor să fie făcută strategic, în zone accesibile. Dacă oamenii nu le văd sau dacă sunt puse într-un colț, nu le vor folosi. De aceea legea prevede clar că trebuie să fie la îndemâna tuturor”, a precizat Țuțuianu.
Cum vor arăta containerele din școli și birouri
Regulile sunt simple și standardizate la nivel european. Trebuie un container albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metal, verde pentru sticlă și roșu pentru deșeurile periculoase. În plus, fiecare recipient trebuie să fie etichetat vizibil și să aibă pictograme explicite.
„Am văzut deseori coșuri inscripționate incorect sau lipite improvizat. Din 2026, nu va mai fi loc de improvizații. Etichetele trebuie să fie uniforme, clare și să respecte normele europene. Ele nu doar ghidează utilizatorii, ci și transmit un mesaj educativ vizual”, a subliniat reprezentanta ECOTECA.
Instituțiile nu vor putea invoca lipsa de spațiu ca scuză. Containerele trebuie instalate pe coridoare, la intrări și în spații comune, în așa fel încât fiecare angajat, elev sau vizitator să poată arunca ușor deșeurile în locul potrivit.
Costuri, responsabilități și sancțiuni
Întrebarea firească este: cine plătește? În cazul școlilor și birourilor, responsabilitatea financiară revine instituțiilor. Primăriile se ocupă de infrastructura publică, însă fiecare unitate de învățământ sau companie trebuie să achiziționeze și să întrețină containerele. Contractele cu operatorii de salubritate rămân obligatorii, iar raportarea cantităților de deșeuri devine o sarcină lunară.
„Vor exista verificări și amenzi pentru cei care nu respectă regulile. Controlul va fi realizat de Garda Națională de Mediu și de Poliția Locală. Amenda minimă este de 4.000 de lei, dar poate ajunge până la 50.000 de lei în cazurile grave. Sancțiunile vizează lipsa containerelor, amplasarea greșită, lipsa contractelor sau raportările incomplete”, a explicat Alexandra Țuțuianu.
Școala, locul unde regulile prind viață
În teorie, regulile sunt clare. În practică, succesul depinde de cum sunt aplicate în spații concrete, precum școlile. La Școala Gimnazială „George Enescu” din Sinaia, directoarea Rodica Rădulescu pregătește deja planul de implementare: „Instalarea recipientelor pentru colectarea selectivă se va extinde la nivelul fiecărei clase, astfel încât colectarea să fie realizată mai ușor. Vom constitui o Comisie pentru colectarea separată și vom numi un «Specialist în managementul deșeurilor», responsabil de raportarea lunară și monitorizarea programului”.
Pentru conducerea școlii, educația elevilor este la fel de importantă ca logistica. „Elevii vor fi instruiți de profesori la orele de dirigenție și în cadrul programului «Săptămâna verde». Vom organiza și activități extracurriculare, cum ar fi concursuri, ateliere sau vizite la centre de reciclare”, a specificat Rodica Rădulescu.
Directoarea adaugă că instituția pe care o conduce caută deja surse de finanțare: „Ne vom baza pe bugetul local, dar și pe sponsorizări obținute prin asociația de părinți, parteneriate cu ONG-uri sau chiar proiecte cu finanțare europeană. Nu este suficient să punem câteva coșuri de gunoi colorate. Este nevoie de un sistem complet, monitorizat și susținut financiar.”
Provocări și lecții învățate
Nici pentru școli, nici pentru birouri, tranziția nu va fi simplă. Greșelile frecvente din trecut – coșuri insuficiente, containere amplasate la întâmplare, salubritate făcută „la grămadă” – au erodat încrederea oamenilor.
„Am întâlnit adesea plângeri din partea cetățenilor: «De ce să mai sortez, dacă vine mașina și le amestecă?» Este un cerc vicios care trebuie rupt prin reguli clare și controale reale”, a arătat Alexandra Țuțuianu.
În școli, provocările sunt altele. Clasele sunt aglomerate și spațiile de depozitare sunt reduse. Iar elevii mai mici pot confunda ușor recipientele.
„Vom lucra mult pe partea de educație vizuală, cu pictograme mari și culori standard. Cred că elevii vor deveni, la rândul lor, ambasadori ai reciclării. Am observat că, deseori, copiii își corectează părinții acasă și le explică ce înseamnă colectarea separată. În felul acesta, școala devine un catalizator pentru schimbarea întregii comunități”, a spus Rodica Rădulescu.
De ce contează acest pas
Dincolo de obligația legală, colectarea separată are efecte directe asupra mediului și economiei. Mai puține deșeuri la gropile de gunoi înseamnă reducerea poluării și economisirea resurselor naturale.
Reciclarea creează locuri de muncă, iar instituțiile care respectă regulile evită penalitățile pe care România le plătește anual către Uniunea Europeană pentru neatingerea țintelor.
„Trebuie să înțelegem că nu este doar o formalitate birocratică. Dacă nu implementăm corect colectarea separată, România riscă să piardă fonduri europene și să plătească penalități uriașe. Este în interesul tuturor să facem lucrurile corect, pentru că, altfel, costurile se răsfrâng asupra bugetelor locale și, implicit, asupra cetățenilor”, a avertizat Alexandra Țuțuianu.
La Sinaia, directoarea școlii privește însă partea plină a paharului: „Cred că această schimbare va aduce și o conștientizare mai mare. Copiii de azi vor fi adulții de mâine, și dacă ei cresc cu reflexul de a sorta deșeurile avem șansa să schimbăm întreaga societate.”
