Un nou concediu pentru angajați. Documentele medicale sau avizele de specialitate nu vor fi necesare. Cine ar putea beneficia

Burnout-ul ar putea fi recunoscut oficial printr-un tip nou de concediu plătit. Inițiativa vine din zona
guvernamentală și vizează prevenirea epuizării profesionale, tot mai frecventă în România.

Proiectul de lege propune un concediu plătit pentru refacere profesională, fără justificări medicale

Irineu Darău, noul ministru al Economiei, a inițiat un proiect de lege care introduce concediul pentru burnout, sub denumirea de concediu de refacere profesională. Inițiativa a fost depusă la Senat în ultima zi a sesiunii parlamentare și urmărește crearea unui cadru legal distinct pentru prevenirea epuizării profesionale la locul de muncă.

Proiectul este semnat de Irineu Darău și de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senat. Conform propunerii, angajații ar putea beneficia de un concediu plătit destinat refacerii profesionale, fără a fi obligați să prezinte documente medicale sau avize de specialitate.

Scopul declarat al inițiativei este prevenirea burnout-ului, nu tratarea lui exclusiv ca problemă medicală. Documentul pleacă de la ideea că epuizarea profesională este rezultatul unor condiții de muncă prelungite și dezechilibrate, nu doar al unei vulnerabilități individuale.

Burnout-ul este o epuizare complexă, nu o simplă oboseală acumulată

Psihologul Anca Matei a explicat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că burnout-ul nu trebuie confundat cu oboseala obișnuită. Potrivit acesteia, este vorba despre o stare persistentă de epuizare care afectează simultan planul fizic, emoțional și cognitiv.

Anca Matei a arătat că persoanele afectate ajung să resimtă o scădere accentuată a eficienței la locul de muncă și a sentimentului de control asupra sarcinilor zilnice. Aceste schimbări devin vizibile și pentru colegi sau angajatori, prin retragere, distanțare și dificultăți tot mai mari în îndeplinirea responsabilităților.

Psihologul a subliniat că burnout-ul nu este o problemă de voință sau de motivație și nu are legătură cu lipsa de implicare. Dimpotrivă, apare frecvent la persoane dedicate, foarte implicate profesional, care ajung să nu mai aibă resursele necesare pentru a face față cerințelor continue.

„Este important să înțelegem că burnout-ul nu este doar o stare de oboseală prelungită, ci înseamnă o stare de epuizare persistentă și la nivel fizic, dar și emoțional și cognitiv. Apoi, persoana simte că îi scade foarte mult eficiența și sentimentul de a putea să facă să acționeze la locul de muncă.

Deci, începe să devină acest lucru vizibil și pentru colegi sau pentru angajator și apare de obicei la astfel de persoane și o distanțare față de muncă, față de sarcinile de la locul de muncă, pentru că practic, omul simte că nu mai are de unde să dea ceea ce i se cere la locul de muncă, chiar și dacă vrea. Deci, nu este o problemă de voință, nu este vorba de lene. Tocmai de obicei, burnout-ul apare la persoanele care sunt foarte implicate și dedicate muncii”, a declarat Anca Matei.

Tratarea burnout-ului presupune schimbări reale în mediul de lucru

Anca Matei a explicat că epuizarea profesională nu se rezolvă printr-un weekend prelungit sau câteva zile libere în plus. În unele cazuri, este nevoie de evaluare clinică și de suport psihologic sau consiliere, însă aceste măsuri nu sunt suficiente dacă mediul de muncă rămâne neschimbat.

Psihologul a atras atenția că burnout-ul apare adesea în contexte caracterizate de volum constant prea mare de muncă, presiune ridicată a timpului, responsabilități excesive și obiective neclare. În lipsa unor momente reale de recuperare, aceste condiții pot împinge angajații spre epuizare severă.

În acest context, proiectul de lege propus urmărește nu doar acordarea unui concediu, ci și recunoașterea oficială a burnout-ului ca risc profesional. Inițiatorii mizează pe prevenție și pe responsabilizarea angajatorilor în crearea unor condiții de muncă sustenabile, adaptate realităților actuale din piața muncii.

„Este foarte important să înțelegem că nu este doar problema acelei persoane. Nu se rezolvă cu un weekend prelungit sau câteva zile în plus de concediu.

Pe de o parte, acea persoană poate să aibă nevoie de o evaluare clinică și apoi de un plan de intervenție, de suport psihologic sau de consiliere, dar nu este suficient. Este foarte important să se analizeze cadrul de la locul de muncă, pentru că de foarte multe ori burnout-ul apare atunci când se întâlnesc anumite condiții, adică un volum mult prea mare de muncă în mod constant, fără momente de recuperare, când persoana muncește sub o presiune foarte mare a timpului sau când are o responsabilitate ridicată, când are obiective neclare stabilite.

Deci, este foarte important să se stabilească acest cadru prin care să se prevină la locul de muncă acele condiții care pot să ducă persoanele într-o stare de acest gen”, a mai declarat psihologul Anca Matei.