UPDATE: Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au fost recuperate. Ce spun ministrul Culturii, președintele și oficialii olandezi: Reprezintă pentru România ceea ce este The Night Watch pentru Ţările de Jos

La mai bine de un an de la furtul care a zguduit România și Olanda, apar informații potrivit cărora celebrul coif dacic de la Coțofenești și brățările de aur ar fi fost recuperate. Confirmarea oficială este așteptată din partea autorităților olandeze, care au anunțat o conferință de presă.

UPDATE 19:20: Ministrul Culturii și președintele salută recuperarea Coifului de la Coțofenești. Ministrul olandez al Culturii: „Acest Coif reprezintă pentru România ceea ce este The Night Watch pentru Ţările de Jos”

UPDATE 17:17: Ministrul Culturii, mesaj după recuperarea coifului de la Coţofeneşti: E o victorie, e o bucurie!

Demeter Andras și-a exprimat satisfacția după recuperarea coifului de la Coțofenești, precizând că valoarea care urmează să fie restituită părții olandeze va fi stabilită abia după finalizarea procesului de restaurare a artefactelor.

„E o victorie, e o bucurie. Este ceea ce am sperat. Eu din primele zile am fost încrezător în determinarea autorităţilor olandeze, şi iată că nu m-am înşelat” a declarat Demeter Andras.

Ministrul Culturii a precizat că procedura urmată este una standard.

„Adică prima dată trebuie să se deplaseze o comisie mixtă. A noastră, formată din specialişti, cu ai lor, care să verifice autenticitatea şi starea acestor obiecte. Ştim acum, că a fost anunţat, coiful a suferit foarte, foarte mici răni, care pot fi restaurate cu uşurinţă. După ce se face această constatare, scopul tuturor este repatrierea. Şi apoi, abia după aceea, în funcţie de costurile care sunt presupuse a fi generate de această restaurare, care pot fi reţinute din asigurare, se va restitui suma primită. Toate la rândul lor”, a afirmat ministrul.

Update 15:28 Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, recuperate

Autoritățile din Olanda au prezentat public Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice din aur, după ce acestea au fost recuperate în urma anchetei privind furtul din ianuarie 2025.

Piesele de patrimoniu, care aparțin Muzeului Național de Istorie a României, au fost sustrase pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents din orașul Assen. Anunțul recuperării a fost făcut oficial în cadrul unei conferințe de presă la care au participat jurnaliști olandezi și reprezentanți ai presei internaționale.

Procurorii implicați în caz au transmis că recuperarea artefactelor reprezintă un pas important în anchetă.

„Suntem extrem de mulţumiţi de descoperirea coifului de aur de la Cotofeni şi a brăţărilor”, a declarat procurorul. „După jaf, am demarat o anchetă cu două obiective: găsirea comorilor de artă şi arestarea făptaşilor”.

Pe lângă celebrul coif din aur, hoții au sustras și trei brățări dacice. Până în prezent, două dintre acestea au fost recuperate, în timp ce a treia este în continuare căutată de autorități.

Potrivit informațiilor oficiale, procurorii au ajuns la înțelegeri cu persoanele suspectate de furtul obiectelor de patrimoniu. Aceste acorduri au facilitat recuperarea unei părți importante din tezaur.

Astfel, suspecții au oferit sprijin autorităților în identificarea și returnarea artefactelor.

Coiful de la Coțofenești a fost expus publicului în condiții de securitate sporite, având în vedere valoarea sa istorică și riscurile asociate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă căutările pentru recuperarea completă a pieselor furate.

 

Parchetul ICCJ confirmă recuperarea obiectelor de patrimoniu

Autorităţile judiciare din Olanda au predat către autorităţile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coţofeneşti şi două dintre cele trei brăţări dacice de aur, anunţă joi Parchetul ICCJ după ce obiectele recuperate în urma furtului produs în ianuarie 2025 au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă organizate în Olanda.

”În urma investigaţiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autorităţile judiciare din Regatul Ţărilor de Jos şi autorităţile judiciare din România, au fost recuperate trei dintre obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”, furate pe 24 ianuarie 2025 din expoziţia ,,Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului şi argintului”, organizată de Muzeul din Drents. În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autorităţile judiciare neerlandeze au predat către autorităţile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv  Coiful de la Coţofeneşti şi două dintre cele trei brăţări dacice de aur”, anunţă Parchetul ICCJ.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu a reacționat după anunțul venit din Olanda

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi, după recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești, că a avut o discuție cu omologul său olandez, Tom Berendsen, ministrul de Externe al Regatului Țărilor de Jos, pe marginea acestui moment important. Oficialul român a precizat că statul român a primit suma de 5,85 milioane de euro, bani care urmează să fie returnați după finalizarea expertizei privind starea de conservare a artefactelor. Totodată, ea a subliniat că procedurile judiciare continuă în Assen, pentru tragerea la răspundere a celor implicați, însă recuperarea tezaurului reprezintă deja un motiv de satisfacție.

„Coiful de aur de la Coţofeneşti şi brăţările dacice, comori ale patrimoniului României vechi de 2.500 de ani, se întorc acasă. Am discutat cu Tom Berendsen, ministrul de Externe al Regatului Ţărilor de Jos, pe tema acestei veşti extraordinare. După un an de căutări şi eforturi comune ale ţărilor noastre, am concluzionat cât de important este să nu renunţăm atunci când miza este un obiect atât de valoros pentru generaţii întregi. Mulţumirile noastre se îndreaptă către echipele de profesionişti care au colaborat în anchetă. A contat foarte mult comunicarea constantă dintre autorităţi, prin intermediul ministerelor de Externe şi de Interne”, a scris ministrul de Externe, Oana Ţoiu, pe Facebook.

Ministrul a explicat că un element esențial a fost faptul că autoritățile olandeze au înțeles importanța recuperării tezaurului pentru România, chiar dacă despăgubirea aferentă fusese deja achitată.

”Prioritatea a fost întotdeauna valoarea inestimabilă a tezaurului pentru identitatea noastră, pentru patrimoniul universal şi pentru încrederea în circuitul expoziţional internaţional. Coiful de aur de la Coţofeneşti şi brăţările au făcut parte din expoziţia „Dacia – Tărâmul Aurului şi Argintului”, găzduită anul trecut la Muzeul Drents din Assen, şi vor fi expuse din nou, curând, în faţa publicului din România, unde aşteptăm să ne bucurăm împreună de revenirea lor acasă”, subliniază Ţoiu.

Ea a mai arătat că urmează pași importanți pentru finalizarea procesului de recuperare completă a artefactelor.

”urmează finalizarea unor aspecte esenţiale privind recuperarea tuturor celor patru artefacte: evaluarea stării de conservare şi stabilirea calendarului de restituire către statul român, în vederea reintegrării în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României”.

În ceea ce privește despăgubirile, ministrul a precizat că acestea vor fi returnate după confirmarea stării bunurilor.

”Ca urmare a activării mecanismelor internaţionale de asigurare şi despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor. Informaţiile primite pe parcursul zilei privind integritatea pieselor sunt încurajatoare şi sperăm ca acestea să poată fi admirate curând, acasă, de toţi cei care au trăit cu emoţie perioada în care ne-am temut că le-am pierdut”, spune Oana Ţoiu.

Ministrul de Externe a mai menționat că ancheta continuă în orașul Assen, pentru ca cei responsabili să fie trași la răspundere.

”Cooperarea pentru soluţionarea cazului de la Muzeul Drents s-a desfăşurat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători şi poliţişti din ambele state.”, apreciază ministrul.

Știrea inițială: Coiful de la Coțofenești ar fi fost recuperat

Potrivit mai multor surse din presa olandeză, coiful dacic de la Coțofenești și cele trei brățări de aur ar fi fost găsite, însă autoritățile nu au confirmat oficial până în acest moment.

Procurorii din Olanda au anunțat organizarea unei conferințe de presă la ora 15:00 (ora României), când ar urma să ofere detalii despre evoluțiile din anchetă.

„Având în vedere noile evoluții din ancheta privind furtul unor comori și opere de artă românești de la Muzeul Drents din Assen, Parchetul organizează o conferință de presă la Assen în această după-amiază. Parchetul nu este încă dispus să confirme dacă casca de aur de la Coțofenești și cele trei brățări de aur au fost recuperate.”, precizează televiziunea RTV Drenthe.

Jaful care a zguduit România și Olanda

Furtul a avut loc în noaptea de 25 ianuarie 2025, în jurul orei 4:15, la Muzeul Drents.

Trei persoane au pătruns în incintă folosind un dispozitiv exploziv pentru a forța accesul printr-o ușă de urgență. În doar câteva minute, hoții au reușit să sustragă obiectele de patrimoniu și să părăsească muzeul.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere au arătat modul rapid și bine organizat în care a fost comis jaful.

Obiecte de patrimoniu cu valoare istorică uriașă

Artefactele furate făceau parte din expoziția „Dacia – Împărăția Aurului și Argintului”, organizată la muzeul din Assen și urmau să fie returnate în România, la Muzeul Național de Istorie a României.

Coiful de la Coțofenești datează din secolul al V-lea î.Hr. și este realizat aproape integral din aur, fiind unul dintre cele mai valoroase obiecte ale patrimoniului dac.

Alături de acesta au fost furate și trei brățări dacice, considerate ofrande ritualice din perioada regelui Burebista.

Povestea impresionantă a coifului

Istoria descoperirii coifului de la Coțofenești este una dintre cele mai neobișnuite din patrimoniul arheologic românesc și ilustrează cât de ușor poate fi ignorată, inițial, valoarea unor artefacte excepționale.

Descoperit în urmă cu aproximativ un secol, în mod întâmplător, obiectul nu a fost recunoscut imediat ca piesă de patrimoniu. Pentru o perioadă, coiful a fost folosit în gospodărie, fiind utilizat pentru diverse activități casnice și chiar expus fără protecție, înainte ca specialiștii să îi identifice valoarea reală.

Ulterior, după ce a fost analizat de arheologi și istorici, s-a stabilit că artefactul datează din secolul al V-lea î.Hr. și aparține civilizației dacice, fiind realizat aproape integral din aur.

Coiful nu este doar o piesă decorativă, ci are și o puternică încărcătură simbolică. Specialiștii consideră că astfel de obiecte erau asociate cu elitele militare sau cu liderii politici ai epocii, având rol ceremonial și religios. Decorurile și detaliile sale reflectă credințele, mitologia și structura socială a comunităților dacice.

De-a lungul timpului, coiful de la Coțofenești a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale patrimoniului național, fiind inclus în expoziții internaționale și contribuind la promovarea istoriei și identității culturale a României.

Povestea sa – de la obiect ignorat și folosit în gospodărie, la artefact de o valoare inestimabilă – rămâne un exemplu relevant despre importanța protejării și recunoașterii patrimoniului cultural.

Despăgubiri de milioane de euro

În urma furtului, autoritățile olandeze au achitat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând valoarea asigurată a obiectelor furate.

Suma a fost plătită statului român în septembrie 2025, potrivit informațiilor furnizate de Muzeul Național de Istorie a României.

Așteptarea confirmării oficiale

Deși informațiile privind recuperarea obiectelor au apărut în presa olandeză, confirmarea oficială este așteptată în urma conferinței anunțate de procurori.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile urmează să clarifice dacă artefactele au fost într-adevăr recuperate și în ce condiții.

Posibila recuperare a coifului dacic de la Coțofenești reprezintă o evoluție majoră într-un dosar care a atras atenția internațională.

În cazul confirmării oficiale, acesta ar marca un moment important pentru recuperarea patrimoniului cultural românesc și pentru cooperarea dintre autoritățile europene în combaterea furturilor de artă.