Coiful de la Coțofenești s-a întors în România. Artefactele, expuse la Muzeul Național de Istorie. Ce se știe despre a treia brăţară (FOTO)

Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări de aur dacice, recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen, au fost prezentate marți seară la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Artefactele au fost expuse sub pază, în prezența jurnaliștilor și a mai multor personalități, fiind readuse în România în urma cooperării dintre autoritățile române și cele olandeze.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au fost expuse la Muzeul Național de Istorie a României. Managerul interimar al MNIR, Cornel Ilie, a dat asigurări că nu există îndoieli privind autenticitatea pieselor și a precizat că acestea vor putea fi vizitate de public începând de miercuri.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au fost expuse la MNIR

Artefactele vor rămâne expuse timp de zece zile, în starea în care au fost recuperate, înainte de a intra în procesul de restaurare. Scopul acestei prezentări este de a permite publicului să vadă obiectele nu doar ca piese de patrimoniu, ci și ca mărturii ale unei pierderi aproape ireparabile și ale eforturilor de recuperare realizate de instituții.

„Pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coţofeneşti şi cele două brăţări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Naţional de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare.

Credem că publicul are dreptul să le vadă astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile şi ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituţii şi perseverenţei autorităţilor”, a declarat directorul MNIR, Cornel Ilie.

Coiful de la Coțofenești prezintă urme de deteriorare, inclusiv un obrăzar afectat și o ușoară deformare. O parte a acestuia s-a desprins pe o urmă veche de restaurare, însă specialiștii consideră că procesul de refacere nu va fi unul complicat. Obiectul este ușor ovalizat, iar în perioada următoare vor fi realizate investigații pentru stabilirea metodelor de intervenție, astfel încât restaurarea să fie realizată corespunzător. Procesul va fi derulat în colaborare cu experți olandezi.

„Coiful are un obrăzar afectat, s-a desprins o parte de pe o urmă veche a restaurării. Procesul de restaurare va fi mai uşor. Este puţin ovalizat, deformat, însă vom face o serie de investigaţii, vom stabili metodele prin care se va interveni pentru a-l restaura aşa cum se cuvine. Nu este ceva care să fie complicat. Vom avea şi o colaborare cu colegii olandezi”, a mai spus managerul MNIR.

La eveniment a participat și Robert van Langh, directorul Muzeului Drents din Assen, care a însoțit artefactele în România și a declarat că s-a simțit onorat de acest demers. Acesta a subliniat că tezaurul european a revenit acolo unde îi este locul și a evidențiat caracterul fără precedent al furtului, care a implicat folosirea explozibilului.

„Tezaurul european este din nou acolo unde îi este locul. De-a lungul întregii istorii a muzeelor occidentale un furt presupunând folosirea explozibilului este unic şi fără precedent. Acest atac a pus la grea încercare prieteniile, în vreme ce tocmai aceste relaţii dintre muzeele noastre au pus bazele acestei remarcabile expoziţii pe care am organizat-o împreună.

Din punctul meu de vedere, astăzi, putem să constatăm că adevăratele prietenii pot supravieţui acuzaţiilor, furiei sau unor teorii ale conspiraţiei.

Mulţumită neobositelor eforturi conjugate ale autorităţilor din România şi din Olanda putem astăzi să sărbătorim reîntoarcerea mult-aşteptată a coifului de aur şi a două dintre cele trei brăţări regale dacice. Demersurile poliţiei şi ale autorităţilor judiciare din ambele ţări au fost cu adevărat notabile”, a spus Van Langh la Bucureşti.

Directorul olandez a mai afirmat că incidentul a pus la încercare relațiile dintre instituții

Directorul olandez a mai afirmat că incidentul a pus la încercare relațiile dintre instituții, dar că tocmai aceste colaborări au stat la baza organizării expoziției comune. El a arătat că, în ciuda acuzațiilor și tensiunilor generate de eveniment, parteneriatul dintre muzeele implicate a rezistat, iar prietenia dintre instituții a fost consolidată prin eforturile comune ale autorităților din România și Olanda. De asemenea, a menționat că demersurile poliției și ale autorităților judiciare din ambele state au fost remarcabile și a exprimat speranța că justiția își va urma cursul.

 „Aş dori să reiterez apelul pe care l-am făcut în Olanda, la întoarcerea acestor comori, şi încă o dată săptămâna trecută, în tribunal: oricine are informaţii cu privire la locul unde se află cea de-a treia brăţară, rog să ne informeze. Să ne ajute pentru ca şi această brăţară să se întoarcă în siguranţă acasă, aici, la Bucureşti”, a mai spus Robert van Langh.

Robert van Langh a reluat și apelul privind recuperarea completă a tezaurului, solicitând ca orice persoană care deține informații despre locul unde se află cea de-a treia brățară să le transmită autorităților, astfel încât aceasta să poată fi recuperată și readusă în siguranță la București.

În cadrul expoziției, a fost subliniat faptul că doar două dintre cele trei brățări dacice au fost recuperate, iar piesele sunt considerate de o importanță majoră pentru patrimoniul european. Evenimentul de la MNIR marchează revenirea temporară a acestor artefacte în România, înainte ca ele să fie supuse procesului de restaurare și conservare.