Update. Coiful de la Coțofenești și brățările dacice revin acasă. Detalii oficiale despre transport și securitate. Ministerul Culturii: Este un moment de mare bucurie

Autoritățile române au prezentat detalii despre aducerea în țară a Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice, recuperate după furtul de la Muzeul Drents. Transportul va fi asigurat de partea olandeză, iar piesele vor fi expuse temporar la Muzeul Național de Istorie a României.

Update 14:02 Tezaurul dacic se întoarce acasă

Autoritățile române confirmă revenirea în țară a unor piese de patrimoniu de o importanță majoră – Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, recuperate în urma unor demersuri internaționale.

„Este un moment de mare bucurie, care aduce în prim-plan nu doar valoarea excepţională a acestor artefacte, ci şi semnificaţia profundă a revenirii lor acasă, în România”, se arată într-un comunicat al Ministerul Culturii.

Publicul va avea ocazia să vadă aceste obiecte de patrimoniu într-un eveniment organizat în Capitală, urmat de o campanie mai amplă de promovare la nivel național.

„Mulţumim tuturor celor implicaţi (instituţii, experţi şi autorităţi din ţară şi din străinătate) pentru profesionalismul şi cooperarea care au făcut posibil acest rezultat. Pentru prima dată de la revenirea lor în ţară, Coiful de la Coţofeneşti şi cele două brăţări dacice vor putea fi revăzute la Muzeul Naţional de Istorie a României, în cadrul unui eveniment organizat în data de 21 aprilie, la ora 19:30. Momentul va fi prezentat şi prin intermediul presei, iar ulterior artefactele vor deveni accesibile publicului larg, atât la sediu, cât şi în regiunile ţării, prin intermediul unei campanii dedicate”, transmite MC.

Repatrierea Coifului de la Coțofenești, organizată de partea olandeză

Autoritățile au stabilit cadrul general pentru readucerea în țară a artefactelor de patrimoniu, inclusiv Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, după recuperarea acestora în urma furtului din Olanda.

„Coiful de la Coțofenești a generat un interes remarcabil la nivel internațional, devenind un punct de convergență al unei preocupări colective reale. Acest context oferă și o neașteptată oportunitate de valorizare strategică, cu potențial de a revitaliza imaginea României atât la nivel național, cât și internațional.
I. Repatrierea: se va realiza de partea olandeză, pe cale aeriană, ziua și cursa urmând a fi stabilite și comunicate până pe 16 aprilie.”

Transportul va fi însoțit de specialiști români, dar și de reprezentanți ai muzeului olandez. La sosirea în România, piesele vor fi transferate pe cale rutieră către Muzeul Național de Istorie a României, sub protecția Ministerului Afacerilor Interne.

Conferință oficială și expunere temporară la București

Ministerul Culturii pregătește o prezentare oficială a obiectelor recuperate, într-un eveniment public dedicat.

„II. Conferința de presă: Ministerul Culturii va organiza la Muzeul Național de Istorie a României o conferință de presă dedicată prezentării oficiale a pieselor repatriate, la care sunt invitați să participe directorul Muzeului Drents, reprezentanți ai autorităților publice române implicate, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, directori de muzee și, online, ministrul olandez al culturii, doamna Rianne Letschert.
III. Expunere temporară la MNIR: Muzeul Național de Istorie a României are în vedere organizarea unei expoziții temporare dedicate pieselor repatriate, cu o durată estimată de aproximativ zece zile. Această expunere va permite prezentarea publică a artefactelor recuperate în condiții de siguranță, înainte de intrarea în procesul de restaurare.”

Autoritățile iau în calcul și organizarea unei expoziții itinerante la nivel național, pentru a crește accesul publicului la aceste piese de patrimoniu.

Strategie națională de valorificare a tezaurului recuperat

Planul prezentat de Ministerul Culturii include o componentă amplă de promovare și educație culturală, menită să transforme acest moment într-un proiect strategic.

„IV. Crearea unui cadru național de expunere: Ministerul Culturii, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu instituții și autorități centrale și locale, structuri asociative precum Rețeaua Națională a Muzeelor din România, își propune să creeze un cadru național coerent de expunere, care să asigure popularizarea și prezentarea adecvată a acestor piese, astfel încât ele să devină accesibile și relevante pentru publicul larg.
Demersul este recomandabil a fi susținut prin organizarea unor intervenții culturale cu rol de mediere și educare, precum realizarea unei expoziții itinerante dedicate obiectelor repatriate.”

Vizibilitatea inițiativei ar putea fi amplificată prin evenimente publice majore.

„Urmărim totodată valorificarea unor momente cu relevanță publică ridicată, precum Ziua Pământului (22 aprilie) sau Noaptea Muzeelor (16 mai), pentru a amplifica vizibilitatea inițiativei și pentru a transforma interesul generat de acest eveniment într-un instrument durabil de apropiere a publicului de Patrimoniu.”

Procesul din Olanda continuă: judecarea inculpaților

În paralel cu repatrierea, cazul furtului este analizat în instanță în Țările de Jos.

„V. Procesul inculpaților aflat în desfășurare în Regatul Țărilor de Jos: În 14 – 17 aprilie 2026 are loc judecarea pe fond în dosarul furtului celor patru obiecte. MNIR și-a exercitat dreptul de a fi ascultat de către instanță, la propunerea părții olandeze, conform documentelor din anexa nr. 1, parte integrantă a prezentei (inclusiv materialul transmis de Muzeul Național de Istorie a României către autoritatea judecătorească olandeză).”

Autoritățile române vor continua demersurile pentru recuperarea completă a prejudiciilor și limitarea impactului asupra patrimoniului.

Odată cu recuperarea obiectelor, apar și implicații financiare legate de polițele de asigurare și costurile de restaurare.

„VI. Aspecte financiar-procedurale: Odată cu repatrierea, devin incidente clauzele de restituire parțială a sumei de asigurare încasate de MNIR și transferate, în condițiile legislației aplicabile în contul indicat de Ministerul Finanțelor. Conform documentelor din anexa nr. 2, parte integrantă a prezentei AON Nederland a solicitat informații de la MNIR cu privire la modalitatea de returnare parțială a contravalorii poliței de asigurare pentru bunurile de patrimoniu recuperate. Se impune totodată clarificarea unor aspecte procedurale privind operațiunile financiare aferente restaurării, în conformitate cu prevederile contractuale, în condițiile în care respectivele costuri urmează a fi deduse din valoarea asigurată.”

În acest context, ministrul Culturii, Demeter Andras, propune o coordonare centralizată la nivel guvernamental.

„În vederea gestionării coerente a celor de mai sus, propunem constituirea, la nivelul Secretariatului General al Guvernului/Cancelariei Prim-ministrului, a unui grup operativ interministerial. Coordonarea măsurilor privind securitatea artefactelor pe întreaga durată a campaniei, precum și integrarea componentelor de comunicare, valorificare culturală și dimensiune educațională, va conferi o abordare strategic-unitară”