Olanda a plătit 5,7 milioane de euro după furtul Coifului de la Coțofenești din Muzeul Drents

Guvernul olandez a achitat 5,7 milioane de euro în legătură cu furtul de opere de artă din Muzeul Drents, produs pe 25 ianuarie anul trecut. Printre piesele dispărute se află și Coiful de la Coțofenești, un artefact din patrimoniul României, considerat una dintre cele mai valoroase piese ale expoziției.

Banii au fost virați către AON, după ce România a fost despăgubită

Informația apare într-o scrisoare transmisă către Tweede Kamer din Haga de ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei, Gouke Moes (BBB). Potrivit documentului, plata a fost făcută către AON, un broker global de asigurări.

Ministrul a explicat că AON virase anterior aceeași sumă de 5,7 milioane de euro către România, după evaluarea pierderii pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate. Detaliul este relatat de publicația nltimes.nl.

Lista obiectelor dispărute include Coiful de la Coțofenești, prezentat drept piesa centrală a expoziției, dar și trei brățări de aur. Aceste artefacte sunt descrise ca făcând parte din patrimoniul românesc și ca având o valoare culturală semnificativă.

În scrisoarea către Parlament, ministrul Gouke Moes a spus că speră ca obiectele să fie recuperate. Totodată, a transmis că, deși s-a ajuns la un acord financiar, furtul rămâne o pierdere profundă pentru toate părțile implicate, atât din Olanda, cât și din România.

Suspecții principali sunt trei bărbați acuzați de furt și distrugeri

În anchetă sunt vizați trei bărbați din Heerhugowaard, considerați principalii suspecți și puși sub acuzare oficial. Este vorba despre Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, Bernhard Z., 35 de ani, și Jan B., 21 de ani. Cei trei se află în continuare în arest și, potrivit informațiilor prezentate, au refuzat până acum să dea declarații.

Aceștia sunt acuzați de furt, provocarea unei explozii și distrugerea muzeului. În același dosar mai sunt menționați alți patru suspecți, acuzați că ar fi avut roluri secundare în furt. Ei au fost eliberați din arest, însă au rămas suspecți.

Procurorii au declarat că suspecții ar fi intrat cu forța în Muzeul Drents folosind o bombă cu artificii și baroase. Imaginile camerelor de supraveghere ar fi surprins persoane mascate care au pătruns în clădire cu puțin timp înainte de explozie.

Explozia ar fi distrus o ușă de sticlă și vitrinele muzeului, facilitând furtul. Ancheta mai indică faptul că atacatorii ar fi profitat de vulnerabilități cunoscute ale construcției vitrinelor, ceea ce ar fi făcut intervenția mult mai rapidă.

Muzeul Drents a refuzat să ofere declarații suplimentare legate de plata anunțată de guvern. Un purtător de cuvânt a precizat doar că acordul era deja cunoscut de instituție și că muzeul nu dorește să facă alte comentarii.