Cinci capitale cer limitarea votului pentru noii membri ai UE. Extinderea Uniunii ar putea veni cu restricții fără precedent

Cinci state membre ale Uniunii Europene propun introducerea unor restricții temporare pentru țările care vor adera în viitor la blocul comunitar. Franța, Germania, Olanda, Belgia și Luxemburg susțin că extinderea UE trebuie însoțită de măsuri care să protejeze capacitatea de decizie a Uniunii. Propunerea vizează inclusiv state candidate precum Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova. Documentul a fost consultat de Euractiv și apare într-un moment în care Bruxellesul caută soluții pentru accelerarea procesului de extindere.

Cinci capitale cer înghețarea drepturilor de vot pentru noile state membre ale UE în domenii-cheie

Cinci capitale cer înghețarea drepturilor de vot pentru noile state membre ale UE printr-o propunere care ar limita temporar participarea acestora la deciziile privind bugetul comunitar, politica externă și securitatea europeană.

Inițiativa este susținută de Franța, Germania, Olanda, Belgia și Luxemburg și face parte dintr-un document comun analizat de Euractiv. Propunerea apare pe fondul relansării dezbaterilor privind extinderea Uniunii Europene, după mai bine de un deceniu în care niciun nou stat nu a aderat la blocul comunitar, ultima extindere fiind cea a Croației, în 2013.

Autorii documentului consideră că extinderea trebuie să fie însoțită de mecanisme care să reducă riscurile politice și instituționale asociate integrării unor noi state. În paralel, la Bruxelles au început deja discuții privind un nou tratat de aderare pentru Muntenegru, una dintre țările considerate cele mai avansate în procesul de integrare europeană.

Măsura este prezentată drept una temporară și tranzitorie, însă ar putea afecta atât state aflate în negocieri avansate, precum Muntenegru și Albania, cât și alte țări candidate, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În cazul Albaniei, autorii documentului apreciază că impactul politic ar putea fi limitat, după ce premierul Edi Rama s-a declarat favorabil renunțării la dreptul de veto în cadrul Uniunii.

Olanda avertizează că extinderea nu trebuie să reducă capacitatea de acțiune a Uniunii Europene

Susținătorii documentului argumentează că viitoarele extinderi trebuie să consolideze Uniunea Europeană și nu să creeze noi blocaje instituționale într-un sistem care funcționează deja pe baza unor negocieri complexe între cele 27 de state membre.

În acest context, a fost invocată și dificultatea aprobării unor noi aderări, în condițiile în care toate statele membre trebuie să își exprime acordul, iar în unele țări, precum Franța și Irlanda, ar putea fi necesară organizarea unor referendumuri naționale.

Explicând poziția guvernului de la Haga, „Extinderea este un instrument strategic, dar numai dacă face UE mai puternică, nu mai slabă”, a declarat Tom Berendsen.

„De aceea, credem că a venit momentul pentru discuții serioase despre cum ar trebui să arate o Uniune extinsă. Nu putem permite ca extinderea în sine să submineze capacitatea UE de a acționa”, a adăugat ministrul olandez de externe.

Documentul propune sancțiuni pentru statele care se abat de la valorile democratice ale Uniunii

Pe lângă limitarea temporară a drepturilor de vot, documentul promovează și consolidarea mecanismelor prin care Bruxellesul ar putea interveni în cazul unor derapaje democratice după aderare.

Una dintre propuneri vizează introducerea unei clauze de salvgardare mai puternice și mai durabile, care să permită Uniunii Europene să adopte măsuri de protecție atunci când un stat membru încalcă principiile statului de drept, afectează libertatea presei sau se îndepărtează de normele democratice asumate.

Autorii fac referire și la necesitatea unor garanții împotriva „comportamentelor care contravin principiului cooperării sincere”, formulare interpretată ca o aluzie la blocajele generate în trecut de unele state membre în dosare strategice ale Uniunii. În document este amintită indirect opoziția prelungită a Ungariei față de un pachet de sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Experții invocă experiențele din Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România

Potrivit specialiștilor în politici europene, una dintre cele mai importante idei cuprinse în document este transformarea clauzei de neregresie într-un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic.

Steven Blockmans, expert în extindere în cadrul Centrului pentru Studii de Politică Europeană, consideră că această soluție ar permite instituțiilor europene să reacționeze mai eficient în cazul în care un stat membru se îndepărtează de standardele democratice asumate la aderare.

Explicând contextul care a generat această propunere:

„Având în vedere nemulțumirile legate de regresele grave în ceea ce privește aceste principii în cazurile Ungariei și Slovaciei și de mecanismul disfuncțional de «cooperare și verificare» post-aderare pentru Bulgaria și România, nu este surprinzător faptul că Benelux ar profita de oportunitatea negocierii tratatului de aderare a Muntenegrului pentru a sugera modificări ale modalităților de aplicare a criteriilor «fundamentale» pentru aderarea la UE”, a declarat Blockmans pentru Euractiv.

Propunerile prezentate de cele cinci state se adaugă altor idei aflate în dezbatere la nivel european, inclusiv conceptului german de membru asociat pentru Ucraina și modelului franco-german privind integrarea treptată a statelor din Balcanii de Vest.

Aceste inițiative conturează o nouă etapă a discuțiilor despre extinderea Uniunii Europene, într-un context marcat de războiul din Ucraina și de presiunea geopolitică exercitată la granițele blocului comunitar.