Alarmă în economie. Indicatorul CFA se prăbușește. Inflația explodează, leul se depreciază

Indicatorul CFA România a scăzut la 38,2 puncte în martie 2026, semnalând pierderea încrederii în economie și creșterea inflației. Experții financiari estimează pentru 2026 inflație ridicată, leu depreciat și creștere economică aproape zero.

Indicatorul CFA România a scăzut la 38,2 puncte în martie 2026, semnalând pierderea încrederii în economie și creșterea inflației

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat în martie 2026 o scădere semnificativă, de peste 10 puncte, până la nivelul de 38,2 puncte, potrivit comunicatului transmis de asociația profesioniștilor în investiții. Indicatorul reflectă percepția membrilor CFA România asupra evoluției economiei, iar nivelul actual indică un climat de încredere redus.

Rezultatele sondajului realizat în martie 2026 arată o deteriorare accentuată a percepțiilor privind economia. Scorul de 38,2 din 100 semnalează o evaluare negativă a condițiilor economice, în contextul în care valorile mai mici indică o situație mai slabă. Estimările indică și o accelerare a inflației în perioada următoare.

Inflația estimată pentru următoarele 12 luni ajunge la 7,61%, ceea ce reflectă o creștere puternică a prețurilor pentru bunuri și servicii. Nivelul este cu aproape două puncte procentuale peste estimarea anterioară, ceea ce evidențiază o intensificare a presiunilor inflaționiste.

Pe piața valutară, majoritatea analiștilor, aproximativ 86%, anticipează deprecierea leului în raport cu euro. Cursul mediu estimat pentru orizontul de 12 luni se situează la 5,16 lei pentru un euro, ceea ce implică o scumpire a importurilor, a vacanțelor în străinătate și a ratelor denominate în euro.

Pentru anul 2026, creșterea economică rămâne la un nivel foarte redus, estimat la 0,7%, ceea ce reflectă o evoluție apropiată de stagnare. În acest context, creșterea veniturilor reale rămâne limitată, iar dinamica pieței muncii rămâne slabă.

Deficitul bugetar estimat pentru 2026 ajunge la 6,6% din PIB, ceea ce reflectă un dezechilibru semnificativ între veniturile și cheltuielile statului. În acest context, datoria publică se situează la aproximativ 63% din PIB, pe fondul necesității de finanțare a deficitului.

Piața imobiliară este percepută ca fiind supraevaluată, potrivit majorității analiștilor, aproximativ 9 din 10 exprimând această opinie. În același timp, jumătate dintre aceștia estimează menținerea prețurilor la un nivel relativ stabil în următorul an.

Evoluțiile sunt influențate în mod semnificativ de tensiunile geopolitice generate de conflictul din Iran, care afectează piața petrolului. Creșterea prețului petrolului determină scumpirea transportului, a energiei și a bunurilor de consum. Estimările privind prețul mediu al barilului de petrol indică un nivel de aproximativ 103 dolari, cu variații mari în opiniile analiștilor, între 60 și 170 de dolari, ceea ce amplifică incertitudinea economică și reduce nivelul de încredere în perspectivă.

Experții financiari estimează pentru 2026 inflație ridicată, leu depreciat și creștere economică aproape zero

Experții financiari spun că anul 2026 se anunță dificil pentru România. Ei estimează inflație ridicată, un leu mai slab, creștere economică foarte mică și un nivel mare al datoriei statului. O veste mai puțin negativă este că prețurile apartamentelor nu par să crească rapid, însă acest lucru este legat și de faptul că oamenii au o putere de cumpărare mai mică.

Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a explicat că, din cauza crizei petrolului și a faptului că investitorii din lume sunt mai prudenți, au crescut așteptările legate de inflație și de dobânzile mai mari. El a arătat că aceste dobânzi sunt influențate direct de inflație și de nivelul de nesiguranță de pe piețele financiare. Tot el a menționat că estimările privind creșterea economiei în anul curent au fost revizuite în jos, ceea ce înseamnă că se așteaptă o evoluție mai slabă decât se credea anterior.

„În contextul crizei petrolului și al aversiunii globale la risc pe piețele internaționale, s-au majorat anticipațiile inflaționiste, precum și anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă nominale (care sunt în strânsă legătură atât cu evoluția anticipațiilor inflaționiste, cât și cu evoluția aversiunii la risc). De asemenea, și anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au înregistrat scăderi”, a precizat Codirlașu.