Centralele pe gaz devin cheia sistemului energetic. Rompetrol Energy intră în prima linie a producătorilor strategici

Rompetrol Energy a produs aproximativ 180.000 MWh de energie electrică în primele patru luni ale anului la centrala de cogenerare de pe platforma Petromidia. O parte importantă din această energie a fost livrată direct în Sistemul Energetic Național. Producția vine într-un moment în care România se confruntă simultan cu opriri ale unor capacități majore, creșterea accelerată a regenerabilelor și retragerea treptată a grupurilor pe cărbune. Tot mai multe proiecte energetice arată că centralele moderne pe gaz devin esențiale pentru stabilitatea rețelei.

Rompetrol Energy a transferat energie în SEN într-o perioadă sensibilă pentru sistemul energetic

Rompetrol Energy a anunțat că centrala de cogenerare de pe platforma Petromidia a produs aproximativ 180.000 MWh de energie electrică în primele patru luni ale anului. Aproximativ un sfert din această cantitate a fost livrată în Sistemul Energetic Național, potrivit datelor prezentate de KMG International, grupul care controlează Rompetrol.

Valoarea energiei transferate în sistem depășește șase milioane de dolari, într-un context în care SEN începe să depindă tot mai mult de capacități flexibile, capabile să reacționeze rapid la fluctuațiile de consum și producție.

În paralel, centrala a produs aproximativ 300.000 de tone de abur tehnologic necesar funcționării rafinăriei Petromidia Năvodari. Acest model de cogenerare permite utilizarea simultană a energiei electrice și a energiei termice, cu pierderi mai reduse și eficiență mai mare comparativ cu centralele clasice.

Importanța strategică a proiectului a fost subliniată și de conducerea companiei, în contextul tensiunilor tot mai mari din sistemul energetic regional.

„Centrala de cogenerare reprezintă un pilon esenţial de stabilitate atât pentru rafinăria Petromidia, cât şi pentru Sistemul Energetic Naţional, contribuind decisiv la echilibrarea reţelei din Dobrogea”, a declarat Boris Bucur, directorul general al Rompetrol Energy”.

Rompetrol Energy reflectă schimbarea profundă prin care trece sectorul energetic românesc

Proiectul dezvoltat la Petromidia este considerat unul dintre cele mai clare exemple ale noii direcții spre care se îndreaptă sistemul energetic românesc. România încearcă să reducă treptat dependența de cărbune și să integreze volume tot mai mari de energie regenerabilă, însă această transformare aduce presiuni suplimentare asupra stabilității rețelei.

Cogenerarea presupune producerea simultană de energie electrică și energie termică folosind același combustibil. În cazul Petromidia, energia termică este utilizată sub formă de abur industrial pentru procesele tehnologice ale rafinăriei.

În sistemele urbane de termoficare, același principiu este utilizat pentru alimentarea cu apă caldă și căldură a populației. Diferența majoră față de centralele clasice este eficiența energetică semnificativ mai ridicată și flexibilitatea operațională.

Gazul natural rămâne un combustibil fosil, însă centralele moderne pe gaz emit considerabil mai puțin CO₂ decât grupurile pe cărbune și pot reacționa rapid la variațiile de consum sau la scăderile bruște ale producției regenerabile.

Această flexibilitate devine tot mai importantă într-un sistem energetic dependent de condițiile meteo. În zilele cu producție fotovoltaică ridicată, România poate exporta cantități importante de energie electrică. În schimb, după apus sau în perioade fără vânt, producția regenerabilă scade rapid și trebuie compensată aproape instantaneu prin alte surse.

SEN începe să depindă de centrale flexibile și de capacități care pot porni rapid

Situația din ultimele zile arată cât de sensibil a devenit Sistemul Energetic Național. Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost deconectată automat la începutul săptămânii, în urma unei defecțiuni în partea clasică a instalației. Potrivit datelor Transelectrica, repornirea este programată în weekend.

În paralel, Unitatea 1 urmează să intre într-o oprire programată de două luni începând cu 10 mai. Mai multe grupuri termo sunt indisponibile pentru reparații sau lucrări programate, iar Centrala Brazi funcționează temporar la jumătate de capacitate.

În aceste condiții, SEN depinde tot mai mult de hidrocentrale, de producția regenerabilă și de centralele flexibile rămase disponibile. În perioadele fără soare și fără vânt, grupurile pe cărbune redevin printre principalii producători de energie ai țării.

Diferența față de centralele clasice este viteza de reacție. Centralele moderne pe gaz pot porni în doar câteva minute și pot ajunge rapid la capacitate ridicată, ceea ce le transformă într-un instrument important pentru reglajul rețelei.

Dobrogea reprezintă unul dintre cele mai relevante exemple pentru această nevoie de flexibilitate. Regiunea concentrează atât capacități eoliene importante, cât și Centrala Nucleară de la Cernavodă. Orice fluctuație majoră în această zonă produce efecte directe asupra echilibrului rețelei naționale.

În acest context, Rompetrol Energy susține că centrala Petromidia contribuie la „echilibrarea reţelei din Dobrogea” și poate funcționa inclusiv „în mod insularizat”, fără dependență directă de SEN în cazul unor perturbări majore.

Această capacitate permite rafinăriei să își continue activitatea chiar și în situațiile în care apar probleme în rețeaua națională.

România accelerează tranziția de la cărbune la noile centrale pe gaz

Transformarea sistemului energetic românesc devine vizibilă și prin noile investiții aflate în dezvoltare. La Mintia, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, este construit un proiect evaluat la peste 1,2 miliarde de euro, care ar urma să atingă o capacitate instalată de aproximativ 1.700 MW.

Noua centrală este prezentată drept cea mai mare centrală pe gaz din Uniunea Europeană dezvoltată pe un singur amplasament. Proiectul simbolizează trecerea de la vechiul model energetic bazat pe huilă la o structură construită în jurul gazului natural, al turbinelor moderne și al flexibilității operaționale.

În paralel, dezvoltatorii au anunțat și investiții în baterii de stocare, destinate echilibrării rețelei în perioadele de consum ridicat.

Tot în zona proiectelor strategice se află și centrala de la Iernut, dezvoltată de Romgaz. Investiția trebuia finalizată în urmă cu mai mulți ani, însă proiectul a trecut prin litigii, reorganizări și rezilieri succesive de contracte. În prezent, Romgaz estimează finalizarea până la sfârșitul anului.

Diferența dintre proiectele întârziate și cele deja funcționale devine tot mai importantă pentru SEN. În timp ce unele investiții energetice au rămas ani întregi în faza de șantier, centrala dezvoltată de Rompetrol Energy livrează deja energie în sistem și produce simultan abur tehnologic pentru rafinărie.

Centrala utilizează turbine Siemens SGT-750, alimentate cu un amestec de gaz natural și gaz de rafinărie. KMG International afirmă că utilizarea acestor echipamente reprezintă o premieră pentru sectorul energetic românesc, datorită flexibilității operaționale și eficienței ridicate.

Producția de energie electrică a început în primăvara anului 2025, după sincronizarea turbinelor cu SEN, iar din toamnă centrala a început să furnizeze simultan energie electrică și abur tehnologic.

Extinderea proiectelor similare ar putea schimba funcționarea SEN în următorii ani

Creșterea numărului de centrale moderne pe gaz în cogenerare ar putea modifica semnificativ arhitectura Sistemului Energetic Național. România trebuie să gestioneze simultan dezvoltarea accelerată a regenerabilelor și retragerea treptată a unor capacități vechi pe cărbune.

Centralele flexibile pe gaz pot crește stabilitatea rețelei și pot susține modernizarea sistemelor de termoficare urbană, multe dintre ele afectate de infrastructură veche și pierderi mari.

Există și un argument strategic legat de resurse. România este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră poate crește suplimentar producția internă în următorii ani.

În același timp, specialiștii avertizează că gazul natural este considerat o soluție de tranziție, nu una definitivă. Din acest motiv, noile proiecte energetice sunt dezvoltate tot mai des împreună cu baterii de stocare, infrastructură compatibilă cu hidrogenul și integrarea surselor regenerabile.

Pentru România, miza următorilor ani nu va mai fi doar construirea unor noi capacități de producție, ci și capacitatea SEN de a reacționa rapid într-o rețea energetică tot mai imprevizibilă.

Tabel EEAT – Rolul Rompetrol Energy și al centralelor pe gaz în sistemul energetic românesc:

Indicator	Date esențiale
Companie	Rompetrol Energy
Locația centralei	Platforma Petromidia Năvodari
Energie electrică produsă în 4 luni	Aproximativ 180.000 MWh
Energie livrată în SEN	Aproximativ 25% din producție
Valoarea energiei transferate	Peste 6 milioane de dolari
Producție de abur tehnologic	Aproximativ 300.000 tone
Tip centrală	Cogenerare pe gaz
Rol principal	Stabilizarea SEN și alimentarea rafinăriei
Avantaj major	Pornire rapidă și flexibilitate operațională
Regiune strategică	Dobrogea
Tehnologie utilizată	Turbine Siemens SGT-750
Combustibil utilizat	Gaz natural și gaz de rafinărie
Proiecte similare în dezvoltare	Mintia, Iernut
Tendința energetică	Tranziție de la cărbune la gaz și regenerabile