Ce se întâmplă cu numerarul în 2026. Specialiștii în finanțe avertizează: Fără un sens comun, devine dificil

Gestionarea numerarului trece printr-o transformare accelerată în 2026, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale și al noilor infrastructuri financiare digitale. Specialiștii atrag atenția că succesul administrării numerarului nu va depinde doar de tehnologie, ci și de calitatea datelor și a proceselor interne. Tendințele sunt analizate de experți ai grupului bancar SEB, care estimează că anul 2026 va aduce o nouă etapă în digitalizarea operațiunilor de trezorerie la nivel global.

Gestionarea numerarului devine mai inteligentă prin inteligență artificială și date standardizate

Gestionarea numerarului intră într-o nouă fază de dezvoltare, în care accentul se mută de la simpla automatizare a proceselor către utilizarea sistemelor bazate pe inteligență artificială capabile să ia decizii și să execute acțiuni în mod autonom.

Experții din domeniu arată că anul 2025 a fost dominat de extinderea plăților instantanee, însă 2026 este anul în care aceste fluxuri în timp real încep să devină mai inteligente. Scopul principal este eliminarea sarcinilor repetitive și eliberarea resurselor umane pentru activități cu valoare adăugată mai mare.

Un rol central îl joacă inteligența artificială agentică, o categorie de sisteme care pot planifica și executa acțiuni pentru atingerea unor obiective prestabilite. Totuși, specialiștii avertizează că performanța acestor sisteme depinde în primul rând de calitatea datelor utilizate și de structura proceselor existente.

„Indiferent dacă obiectivul este vizibilitatea, luarea deciziilor sau automatizarea, totul depinde de calitatea datelor și proceselor subiacente”, spune Ingrid Åsenius, specialist în științe de date la Laboratoarele de strategie financiară ale SEB.

Aceasta explică faptul că multe organizații se confruntă cu dificultăți generate de definiții diferite ale acelorași informații, standarde incompatibile și structuri de date neuniforme între sisteme și parteneri.

„Fără un sens comun, devine dificil să se formeze o viziune fiabilă și consolidată”, explică ea.

Potrivit experților, provocarea nu este exclusiv tehnologică. Implementarea unor procese eficiente presupune acorduri comune privind definițiile utilizate, obiective partajate și colaborare între toate departamentele implicate în gestionarea informațiilor financiare.

Din perspectiva sectorului bancar, consolidarea datelor devine și mai importantă în cazul companiilor care lucrează simultan cu mai multe instituții financiare. În astfel de situații, standardizarea informațiilor este esențială pentru obținerea unei imagini complete asupra lichidităților și poziției financiare.

Standardul internațional ISO 20022 contribuie la armonizarea mesajelor de plată și raportare, însă specialiștii subliniază că standardizarea interfețelor API rămâne neuniformă, ceea ce obligă băncile, companiile și furnizorii de soluții software să colaboreze strâns pentru integrarea și consolidarea datelor.

Inteligența artificială agentică promite eficiență, dar aduce și riscuri noi

Deși interesul pentru automatizarea avansată este în creștere, specialiștii avertizează că implementarea la scară largă a sistemelor autonome este încă într-o etapă incipientă.

Anastasia Varava, șefa departamentului de cercetare din cadrul studioului de inovație SEBx, afirmă că tehnologia nu este încă suficient de matură pentru a elimina complet intervenția umană din procesele critice.

„Nu a avut loc cu adevărat”, spune aceasta, referindu-se la implementarea pe scară largă a automatizării agențice.

Potrivit acesteia, principalele obstacole sunt reprezentate de guvernanță, verificare și securitate, nu de capacitatea modelelor de inteligență artificială.

Organizațiile trebuie să poată urmări fiecare acțiune efectuată de un agent software, să verifice dacă instrumentele utilizate au fost cele corecte și să confirme validitatea rezultatelor obținute. În lipsa unor astfel de mecanisme, riscul de apariție a erorilor crește semnificativ.

Experții atrag atenția și asupra vulnerabilităților cibernetice. Modelele lingvistice care stau la baza sistemelor agentice pot fi afectate de atacuri specifice, inclusiv prin manipularea instrucțiunilor primite, ceea ce impune măsuri suplimentare de monitorizare și control.

În plus, implementarea acestor soluții necesită infrastructuri interne dedicate, prin care organizațiile să stabilească drepturile de acces ale agenților, nivelul de autonomie permis și regulile de supraveghere aplicabile.

Anastasia Varava consideră că nu toate procesele trebuie transformate în sisteme autonome. În cazul fluxurilor de lucru complet predictibile și repetitive, automatizarea clasică poate rămâne soluția optimă.

„Ne îndreptăm spre un viitor în care operațiunile de trezorerie nu sunt doar automatizate, ci și inteligente”, spune Varava.

Numerar, tokenizare și plăți instantanee: cum se schimbă infrastructura financiară

Evoluția tehnologiilor financiare nu vizează doar automatizarea proceselor, ci și transformarea modului în care sunt transferați și decontați banii.

Tokenizarea reprezintă una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare. Prin acest proces, banii sau alte active sunt transformați în token-uri digitale care pot fi transferate și decontate instantaneu pe infrastructuri bazate pe blockchain.

Harri Rantanen, dezvoltator de afaceri în cadrul diviziei Cash Management a SEB, afirmă că tot mai multe companii analizează dacă infrastructura actuală de plăți mai este suficientă pentru nevoile viitoare.

„Trezorii se întreabă acum dacă șinele de plată existente sunt suficiente sau dacă au nevoie de bani tokenizați pentru decontarea instantanee a activelor.

Această evoluție necesită implicarea profundă a băncilor în ecosistemele financiare ale corporațiilor”, spune Rantanen.

Specialiștii subliniază că funcționarea în timp real presupune mult mai mult decât procesarea instantanee a plăților. Organizațiile au nevoie și de servicii complementare, precum conversie valutară în timp real, detectarea fraudelor în timp real și sisteme de alertare instantanee.

În paralel, dezvoltarea monedelor digitale emise de băncile centrale și a stablecoin-urilor creează noi posibilități pentru administrarea lichidităților, în special pentru companiile care operează pe mai multe piețe și în mai multe zone valutare.

Un alt avantaj urmărit este accelerarea procesului de decontare a activelor financiare. Dacă în prezent multe operațiuni se realizează în regim T+2 sau T+1, obiectivul pe termen lung este trecerea la transferuri și decontări complet automate și instantanee.

Experții atrag atenția și asupra implicațiilor geopolitice ale acestei transformări. Dominanța stablecoin-urilor bazate pe dolarul american ridică întrebări privind competitivitatea Europei și capacitatea acesteia de a-și păstra autonomia monetară într-un mediu financiar tot mai digitalizat.

Băncile își extind rolul și devin parteneri strategici pentru companii

Transformările tehnologice din domeniul financiar schimbă și relația dintre instituțiile bancare și companiile pe care le deservesc.

Pe măsură ce procesele devin mai complexe și mai integrate, băncile sunt chemate să joace un rol activ în pregătirea infrastructurii de date, în integrarea sistemelor și în gestionarea riscurilor asociate noilor tehnologii.

Specialiștii SEB consideră că viitorul va fi construit pe colaborări mai strânse între instituțiile financiare și clienții lor, astfel încât organizațiile să poată valorifica avantajele automatizării fără a compromite securitatea și controlul operațional.

„Clienții noștri își doresc să îi ajutăm să lucreze mai eficient și să își asume un rol mai important și mai colaborativ în provocările lor de zi cu zi”, spune Rantanen.