Transformare majoră în bănci. AI reduce costurile și redefinește rolurile angajaților din Europa
SURSA FOTO: Dreamstime/Inteligența artificială
Sectorul bancar european intră într-o fază de transformare profundă determinată de inteligența artificială (AI), cu impact estimat asupra a 10%–20% din forța de muncă în următorii cinci ani, potrivit analizelor realizate de Morgan Stanley. Spre deosebire de valurile tradiționale de restructurare, această tranziție ar putea fi absorbită în mare parte prin uzură naturală, pensionări și plecări voluntare, mai degrabă decât prin concedieri directe.
Adoptarea inteligenței artificiale în sectorul bancar european nu mai este experimentală, ci devine un pilon strategic de eficientizare operațională. Conform estimărilor Morgan Stanley, implementarea AI ar putea genera creșteri de productivitate de până la 30%, în special în activitățile repetitive și standardizate.
Impactul este concentrat în mod special în:
- back office (procesare tranzacții, reconciliere, raportare)
- funcții de suport operațional
- activități administrative și de conformitate
Aceste zone sunt considerate „high automation potential”, ceea ce explică de ce băncile își ajustează deja structurile organizaționale.
Reducerea personalului: între strategie și demografie
Un element esențial evidențiat în analiză este structura demografică a sectorului bancar european. Aproximativ 27% dintre angajați au peste 50 de ani, ceea ce creează un context favorabil pentru tranziția graduală a forței de muncă.
În locul concedierilor masive, băncile pot beneficia de:
- pensionări accelerate
- plecări naturale
- înghețarea unor angajări de backfill
- redistribuirea internă a rolurilor
Această abordare este descrisă de analiști drept un proces de tip „low friction workforce adjustment”, adică o ajustare structurală cu impact social redus.
Diferențe semnificative între piețele europene
Analiza evidențiază diferențe semnificative între instituțiile financiare europene în ceea ce privește structura de vârstă a angajaților și, implicit, capacitatea de adaptare la automatizare. În Franța, aproximativ 20% dintre angajații din sectorul bancar au peste 55 de ani, ceea ce indică o pondere importantă a personalului aflat în apropierea vârstei de pensionare. În Italia, situația este și mai accentuată în unele instituții, unde peste jumătate dintre angajați se află deja în a doua jumătate a carierei, ceea ce sugerează un potențial ridicat de „ieșire naturală” din piața muncii în următorii ani.
În contrast, în Elveția, bănci precum UBS au o distribuție mai echilibrată a forței de muncă, cu o pondere relativ mai redusă a angajaților seniori, ceea ce implică o tranziție mai graduală către modele operaționale bazate pe inteligență artificială. Această diversitate structurală între piețele europene determină ritmuri diferite de adoptare a automatizării, influențând atât viteza restructurărilor, cât și modul în care băncile își vor ajusta costurile și procesele interne, scrie Bloomberg.

Băncile accelerează deja restructurările
Mai multe instituții financiare europene au anunțat programe de eficientizare înainte chiar de impactul complet al AI:
- ABN AMRO: planuri de reducere a aproximativ 20% din personal până în 2028
- UniCredit: reorganizare internă cu reducerea ponderii funcțiilor non-revenue
- BNP Paribas: optimizare a costurilor în zonele de suport
- Standard Chartered: eliminarea a mii de roluri administrative
- HSBC: planuri de reducere a până la 20.000 de poziții susținute de automatizare
Aceste măsuri indică o tendință clară: transformarea nu este viitoare, ci deja în desfășurare.
AI ca instrument de creștere a profitabilității
Efectul financiar estimat al acestei transformări este unul semnificativ, întrucât Morgan Stanley anticipează că băncile ar putea obține reduceri ale costurilor totale cuprinse între 4% și 9%, în paralel cu o îmbunătățire a rentabilității capitalului propriu (ROE) și o optimizare generală a structurii de cost fix. Într-un sector în care, conform analizei, peste 60% din cheltuieli sunt generate de costurile cu personalul, impactul inteligenței artificiale depășește nivelul unei simple ajustări operaționale și devine unul structural, cu efect direct asupra modului în care băncile își construiesc eficiența și profitabilitatea pe termen mediu și lung.
Un aspect adesea subestimat al inteligenței artificiale în sectorul bancar este capacitatea acesteia de a genera venituri suplimentare, nu doar de a reduce costurile operaționale. Prin utilizarea unor modele avansate de analiză, băncile pot înțelege mai bine comportamentul clienților, ceea ce permite o segmentare mult mai precisă a acestora, recomandarea personalizată de produse financiare și optimizarea strategiilor de cross-selling. În același timp, aceste tehnologii contribuie la creșterea ratei de retenție a clienților, prin adaptarea ofertelor la nevoile reale și dinamice ale fiecărui segment. În acest context, băncile care operează ecosisteme integrate, ce combină servicii de retail banking, economii, asigurări și wealth management, sunt într-o poziție mai avantajoasă pentru a valorifica potențialul acestor capabilități bazate pe inteligență artificială.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





