UPDATE. CCR a declarat constituțională legea care taie pensiile de serviciu. A respins sesizarea ICCJ. Motivarea deciziei

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) se reunesc miercuri pentru a șasea oară în dosarul privind pensiile de serviciu ale magistraților. Cauza a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), iar pronunțarea a fost amânată deja de cinci ori.

UPDATE 16:00. Motivarea deciziei CCR de miercuri, 18 februarie

Curtea Constituţională a României a stabilit miercuri, 18 februarie 2026, că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu.

Potrivit unui comunicat al CCR judecătorii constituţionali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1, 2 şi 4, ale art.III pct.1 şi 2, ale art.IV şi ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.

„Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale 467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale 467/2023”, subliniază instanţa constituţională.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, Curtea spune că dispoziţiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Deciziile Curţii Constituţionale 873/2010, 900/2020 şi 467/2023.

De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.

„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, precizează CCR.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabileşte un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiţiei, mecanism care valorifică un raport invers proporţional între nivelul vechimii în funcţie şi cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcţie de indemnizaţiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curţii Constituţionale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili nici valoarea nominală de referinţă a nivelului acesteia şi nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

UPDATE 12:44 Decizie la Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a României s-a pronunțat miercuri, 18 februarie 2026, asupra legii care vizează pensiile de serviciu ale magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ respectă prevederile Constituției. Legea prevede diminuarea pensiilor de serviciu pentru judecători și procurori, majorarea vechimii totale necesare pentru pensionare, precum și creșterea perioadei obligatorii petrecute în magistratură.

În acest context, CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva modificărilor legislative.

Totodată, Curtea Constituțională a respins cererea ICCJ de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care se solicita verificarea compatibilității măsurilor adoptate cu normele dreptului european.

Știrea inițială

Deliberările CCR au fost întrerupte pentru analizarea unor documente noi depuse de Înalta Curte

La termenul precedent, Curtea Constituțională a României (CCR) a întrerupt deliberările pentru a studia documente depuse de ICCJ. Judecătorii instanței supreme au cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că legea ar trata discriminatoriu magistrații și ar reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a acestora.

Potrivit informațiilor de pe site-ul CCR, dosarul privind obiecția de neconstituționalitate este în pronunțare. Ședința este programată la ora 11.00.

Conform legii, pentru deliberare trebuie să fie prezenți toți cei nouă judecători constituționali care au participat la dezbateri.

Prezența judecătorului Gheorghe Stan rămâne incertă înaintea ședinței

La termenul din 11 februarie au existat temeri privind lipsa de cvorum, în contextul concediului paternal al judecătorului Gheorghe Stan. Acesta a fost însă prezent la ședință, iar deliberările s-au desfășurat în formula completă.

Pentru ședința de miercuri, prezența sa este din nou incertă, întrucât concediul nu s-ar fi încheiat.

La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul nu a putut fi întrunit. Patru judecători au lipsit după ce părăsiseră ședința în timpul unei pauze. Ulterior, aceștia au explicat că au solicitat un punct de vedere al Guvernului privind impactul legii contestate.

Guvernul a invocat riscul pierderii unor fonduri europene în cazul neîndeplinirii unui jalon

Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui CCR o scrisoare în care a informat că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215. Potrivit documentului, consecința ar putea fi pierderea a 231 de milioane de euro.

Președintele ICCJ, Lia Savonea, a afirmat că avertizarea privind pierderea fondurilor europene și solicitarea implicită ca instanța constituțională să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.

Ilie Bolojan a precizat ulterior că nu a exercitat o presiune, explicând că nu le-a indicat judecătorilor ce soluție să pronunțe, ci a considerat necesar ca aceste aspecte să fie cunoscute.

Legea contestată modifică vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiilor de serviciu

În 2 decembrie 2025, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Ulterior, ICCJ a sesizat CCR.

Actul normativ prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă.

De asemenea, stabilește un cuantum al pensiei de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, limitează pensia netă la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

Legea modifică și dispozițiile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, restrângând aplicarea acestor prevederi la persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a noii reglementări.