Surse: Pensiile magistraților nu se mai amână la CCR. Judecătorii decid miercuri dacă trimit reforma la CJUE sau dau verdictul

Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe miercuri, de la ora 11.00, asupra sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție privind modificările legislative referitoare la pensiile magistraților, spun anumite surse. După cinci amânări succesive, judecătorii CCR sunt așteptați să ia o decizie fără o nouă reprogramare a pronunțării. Miza o reprezintă validarea sau blocarea reformei care schimbă condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiilor de serviciu din sistemul judiciar.

Pensiile magistraților, în fața unei decizii definitive a CCR după cinci amânări succesive

Pensiile magistraților revin în atenția Curții Constituționale, care analizează sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la modificarea legilor ce reglementează pensiile de serviciu. Obiecția de neconstituționalitate depusă de instanța supremă vizează reforma adoptată de Parlament și modul în care aceasta schimbă condițiile de pensionare și calculul beneficiilor.

Pronunțarea a fost amânată de cinci ori, fără ca judecătorii să anunțe o soluție pe fond. Potrivit unor surse citate de Digi24.ro, la termenul de miercuri nu va mai exista o nouă amânare, iar Curtea este așteptată să ia o decizie clară.

Judecătorii CCR au două variante procedurale. Fie pot admite solicitarea formulată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a verifica dacă reforma pensiilor magistraților respectă dreptul european, fie pot respinge această solicitare și să se pronunțe direct asupra constituționalității legii.

Amânările repetate au fost determinate și de situații interne. Judecătorul Gheorghe Stan a solicitat concediu paternal, ceea ce a contribuit la reprogramarea pronunțării. Acesta a participat însă la ședința din 11 februarie, când Curtea a decis din nou amânarea soluției.

ÎCCJ cere intervenția CJUE și invocă posibile conflicte cu dreptul european

Demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție introduce în discuție compatibilitatea reformei cu normele Uniunii Europene. Pe 10 februarie, instanța supremă a anunțat că a cerut Curții Constituționale să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților. În solicitarea transmisă, instanța supremă a explicat obiectivul acestui demers.

„Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ.

În contextul acestei posibile sesizări către instanța europeană, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat care ar putea fi efectele unei astfel de decizii. El a declarat că, în situația în care CCR va trimite cauza la CJUE, soluția ar putea întârzia semnificativ.

„În cazul în care Curtea va da curs solicitării ÎCCJ, iar în acest caz o soluție de la CJUE ar urma să vină într-un termen de circa doi ani”, a declarat Augustin Zegrean pentru Digi24.

Acesta a făcut referire și la precedente din alte state membre ale Uniunii Europene, arătând că instanța europeană s-a pronunțat în situații similare. Potrivit acestuia, în cazurile din Polonia și Ungaria, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat dreptate magistraților.

Ce schimbări aduce reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților

Inițiativa legislativă contestată introduce modificări majore în regimul pensiilor de serviciu ale magistraților, atât în ceea ce privește vârsta de pensionare, cât și condițiile de vechime și modul de calcul al pensiei.

Proiectul stabilește că vârsta de pensionare va fi raportată la vârsta standard prevăzută în sistemul public de pensii. De asemenea, este instituită o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la data de 31 decembrie 2026.

Legea prevede și o condiție de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Sunt introduse etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard din sistemul public, iar după ultima etapă pragul va ajunge la 65 de ani.

În plus, este prevăzută introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. Condiția va fi aplicată progresiv.

În ceea ce privește cuantumul, proiectul stabilește că pensia de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul formată din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare. Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.