Procesul Huawei împotriva statului român privind rețelele 5G a fost suspendat. Instanța așteaptă decizia CJUE într-un caz similar

Procesul prin care grupul Huawei contestă decizia autorităților române de a interzice utilizarea echipamentelor sale în rețelele 5G a fost suspendat de Curtea de Apel București. Instanța a decis să aștepte hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un dosar din Estonia care vizează o situație similară.

CSAT și Guvernul au respins în 2024 solicitarea Huawei privind echipamentele 5G

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins, prin Hotărârea nr. 35 din 21 februarie 2024, solicitarea grupului Huawei privind utilizarea echipamentelor sale în rețelele 5G din România.

Decizia a fost urmată de Decizia nr. 81 din 29 februarie 2024, semnată de premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, prin care a fost respinsă solicitarea de autorizare formulată de Huawei Technologies SRL, Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Technologies Co., Ltd.

Potrivit documentului, măsura a fost adoptată în baza Legii nr. 163/2021 privind infrastructurile informatice și de comunicații de interes național și implementarea rețelelor 5G, în urma evaluărilor realizate de instituțiile cu atribuții în domeniu privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale și apărării țării. Decizia a avut în vedere și obligațiile asumate de România în cadrul organizațiilor internaționale, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale, transmite justnews.ro.

Legea privind securitatea rețelelor 5G limitează utilizarea echipamentelor producătorilor neautorizați

În 2021, România a adoptat Legea nr. 163/2021 privind securitatea rețelelor 5G.

Actul normativ prevede că furnizorii de comunicații pot utiliza în rețelele 5G doar tehnologii, echipamente și programe software provenite de la producători autorizați prin decizie a autorităților, pe baza avizului conform al CSAT.

Potrivit Europa Liberă, înaintea adoptării legii, România semnase Memorandumul 5G cu Statele Unite, iar principalii producători chinezi vizați de noile reguli erau Huawei și ZTE, care aveau o pondere importantă în rețelele operatorilor telecom din România.

În iunie 2023, Comisia Europeană aprecia că furnizorii chinezi de echipamente telecom, inclusiv Huawei, reprezintă un risc pentru securitatea Uniunii Europene.

Huawei a contestat în instanță decizia autorităților române

Grupul Huawei a susținut că decizia autorităților române nu s-a bazat pe o evaluare obiectivă și nici pe constatări concrete.

În aprilie 2024, Huawei Technologies SRL, Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Hungary Kft și Huawei International Co. Ltd. au atacat în contencios administrativ Decizia nr. 81 din 29 februarie 2024, solicitând anularea acesteia.

În aprilie 2026, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de reclamante privind sesizarea Curții Constituționale a României și a trimis spre soluționare excepția de neconstituționalitate referitoare la Legea nr. 163/2021 în ansamblul său, precum și la mai multe articole din acest act normativ.

Curtea de Apel București a suspendat procesul până la pronunțarea CJUE

La termenul din 1 iulie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea judecării cauzei.

Potrivit minutei instanței, suspendarea a fost dispusă în temeiul articolului 413 alineatul (1) indice 1 din Codul de procedură civilă, până la soluționarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a cauzei C-354/24 Elisa Eesti.

Instanța a amânat, până la reluarea judecății, analiza oportunității unei suspendări generate de sesizarea Curții Constituționale, precum și examinarea cererii privind suplimentarea probatoriului.

Hotărârea poate fi atacată cu recurs pe toată durata suspendării.

Cazul analizat de CJUE vizează restricțiile impuse furnizorilor considerați cu risc ridicat

Cauza C-354/24 Elisa Eesti are la bază un litigiu privind excluderea furnizorilor de echipamente telecom considerați cu risc ridicat din rețelele 5G din Estonia.

Compania Elisa Eesti AS a contestat deciziile autorităților estoniene care au interzis utilizarea anumitor echipamente în rețelele 5G din motive de securitate națională.

Instanța din Estonia a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să stabilească dacă legislația europeană permite statelor membre să adopte interdicții generale privind echipamentele unui anumit furnizor invocând motive de securitate națională.

Potrivit prezentării cauzei, avocatul general Tamara Ćapeta a arătat că statele membre au dreptul să își protejeze securitatea națională, însă orice interdicție trebuie să fie justificată, nediscriminatorie, proporțională și supusă unui control jurisdicțional efectiv.

România se numără printre statele europene cu o utilizare ridicată a echipamentelor Huawei în rețelele 5G

Potrivit Economedia, un studiu publicat în 2023 arăta că România se află printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare dependență de echipamente chinezești în rețelele 5G.

Conform studiului citat, 79% din rețeaua 5G din România utilizează tehnologie chineză, țara situându-se pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Cipru.

Pe de altă parte, un studiu comandat de Huawei și realizat în 2021 de firma de avocatură Dentons și compania de consultanță Audytel estima că grupul chinez ar putea pierde 2,7 miliarde de euro dacă ar fi exclus de pe piața de telecomunicații din România în urma aplicării legislației privind securitatea rețelelor 5G.