Cât durează timpii de așteptare pentru consultațiile și intervențiile medicale în Europa? Câte zile așteaptă un european

Cât durează timpii de așteptare pentru consultațiile și intervențiile medicale în Europa? Europenii se confruntă cu timpi de așteptare tot mai mari pentru consultații și intervenții medicale, potrivit raportului OCDE „Health at a Glance 2025”. Fenomenul este cauzat de lipsa capacității sistemelor sanitare de a răspunde cererii crescute și afectează numeroase țări, în special în perioada post-pandemică.

Timpii de așteptare pentru consultațiile și intervențiile medicale depășesc un an în Regatul Unit și ajung la aproape doi ani pentru protezele de șold în Slovenia

Timpii de așteptare pentru accesul la servicii medicale reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemelor de sănătate din Europa. Potrivit raportului „Health at a Glance 2025”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în unele țări europene pacienții sunt nevoiți să aștepte luni sau chiar ani pentru a beneficia de consultații și tratamente medicale. Aceste întârzieri au consecințe directe asupra stării de sănătate a pacienților, care continuă să trăiască cu durere și dizabilități mai mult decât este necesar, iar în unele cazuri rezultatele intervențiilor medicale pot fi afectate negativ.

Un exemplu relevant este Regatul Unit, unde peste unul din zece pacienți care au nevoie de o consultație de specialitate așteaptă mai mult de un an pentru a obține o programare. În Slovenia, situația este și mai gravă în cazul intervențiilor ortopedice, pacienții așteptând în medie 667 de zile pentru o proteză de șold, adică aproape doi ani. Aceste exemple ilustrează amploarea unei probleme care afectează numeroase sisteme de sănătate europene.

Dificultățile încep încă de la nivelul medicinei primare. Începând cu anul 2023, obținerea unei consultații la medicul de familie sau la o asistentă medicală presupunea o așteptare de cel puțin o săptămână pentru o parte importantă a populației din mai multe țări europene. În Suedia, 23% dintre pacienți așteptau mai mult de o săptămână pentru o astfel de consultație. În Franța și Germania, proporția era de aproximativ 20%, iar în Regatul Unit de 18%. Dacă sunt incluși și cei care au așteptat între șase și șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania. Totuși, OCDE avertizează că aceste date nu sunt întotdeauna direct comparabile din cauza diferențelor metodologice dintre țări.

În ceea ce privește accesul la consultațiile de specialitate, diferențele sunt și mai evidente. Regatul Unit înregistrează cel mai ridicat procent de pacienți care așteaptă mai mult de un an pentru o consultație, respectiv 11%. În Franța și Germania, această categorie reprezintă doar 2% dintre pacienți. Chiar și atunci când perioada de așteptare este mai scurtă de un an, aceasta rămâne considerabilă. În Franța, 43% dintre pacienți așteaptă între două luni și un an pentru o consultație de specialitate. Procentele sunt de 32% în Regatul Unit, 29% în Suedia și 22% în Germania.

Problemele sunt vizibile și în cazul operațiilor de cataractă. Indicatorul utilizat de OCDE măsoară proporția pacienților care așteaptă mai mult de trei luni între evaluarea de către specialist și efectuarea intervenției. În anul 2024, Norvegia a înregistrat cel mai ridicat nivel, cu 81% dintre pacienți aflați în această situație. Finlanda a urmat cu 71%, iar Regatul Unit și Portugalia au raportat câte 58%. În Spania, procentul a fost de 53%. La polul opus s-au situat Polonia, cu 13%, Ungaria, cu 17%, Suedia, cu 22%, și Italia, cu 27%.

Analiza evoluției în timp arată că, în șapte dintre cele nouă țări europene studiate, timpii de așteptare pentru operațiile de cataractă au crescut în 2024 comparativ cu 2019. Doar Polonia și Ungaria au înregistrat o scădere. Aceste date reflectă impactul de durată al pandemiei de COVID-19 asupra sistemelor de sănătate. În Regatul Unit, proporția pacienților care așteaptă mai mult de trei luni pentru operație a crescut de la 22% la 58%, în timp ce în Norvegia a urcat de la 65% la 81%.

Situația este la fel de îngrijorătoare în cazul protezelor de șold. Slovenia înregistrează cel mai mare timp median de așteptare, de 667 de zile. Polonia urmează cu 343 de zile, Ungaria cu 209 zile, iar Regatul Unit cu 174 de zile. Fiind vorba despre valori mediane, jumătate dintre pacienți au așteptat chiar mai mult decât perioadele menționate.

Specialiștii consideră că aceste întârzieri reprezintă o problemă majoră de politică publică. Luigi Siciliani, cercetător la Universitatea din York, subliniază că în multe sisteme de sănătate pacienții sunt obligați să aștepte săptămâni sau luni pentru a accesa servicii medicale non-urgente. Potrivit acestuia, diferențele dintre țări sunt explicate prin constrângeri de capacitate, niveluri diferite de finanțare, deficit de personal medical și dificultatea sistemelor de sănătate de a răspunde unei cereri aflate în continuă creștere.

„Timpii de așteptare pentru asistența medicală non-urgentă reprezintă o preocupare semnificativă în materie de politici de sănătate în multe sisteme de sănătate, unde pacienții trebuie să aștepte săptămâni sau luni pentru a accesa servicii medicale”, a scris Siciliani într-un articol recent publicat în „European Journal of Public Health”.

OCDE explică faptul că listele de așteptare apar, în general, atunci când există un dezechilibru între cererea și oferta de servicii medicale. Îmbătrânirea populației, dezvoltarea tehnologiilor medicale și creșterea nevoilor de îngrijire contribuie la amplificarea presiunii asupra sistemelor de sănătate. Conform datelor Eurostat, timpul de așteptare reprezintă, de asemenea, una dintre principalele cauze ale nevoilor medicale nesatisfăcute în rândul populației europene.

Pacienții din Slovenia așteaptă în medie 667 de zile pentru o proteză de șold, iar peste 70% dintre cei din Finlanda și Norvegia întârzie mai mult de trei luni pentru operația de cataractă

Timpii îndelungați de așteptare pentru diferite tipuri de servicii medicale reprezintă de mulți ani o problemă persistentă în numeroase state membre ale OCDE. Întârzierile în accesul la tratament înseamnă că pacienții continuă să suporte durerea și limitările funcționale pentru perioade mai lungi decât ar fi necesar, iar acest lucru poate avea un impact negativ asupra rezultatelor medicale după intervențiile chirurgicale.

Analiza OCDE se concentrează asupra a două dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale elective, respectiv operația de cataractă și proteza de șold. În cazul operațiilor de cataractă, proporția pacienților care au așteptat mai mult de trei luni pentru tratament a variat semnificativ între țări în anul 2024. În Polonia și Ungaria, mai puțin de 20% dintre pacienți au depășit acest prag de așteptare, în timp ce în Finlanda și Norvegia procentul a depășit 70%. Totuși, OCDE precizează că în cazul Norvegiei timpii de așteptare pentru această procedură și pentru alte intervenții sunt supraestimați în comparație cu alte state, din cauza diferențelor metodologice de raportare.

Dacă se analizează timpul median de așteptare exprimat în zile, diferențele sunt la fel de pronunțate. În Spania, Polonia, Ungaria și Suedia, pacienții au așteptat aproximativ 50 de zile sau mai puțin pentru o operație de cataractă, în timp ce în Slovenia timpul median a ajuns la 280 de zile.

Înainte de pandemia de COVID-19, majoritatea țărilor înregistrau îmbunătățiri constante în ceea ce privește reducerea timpilor de așteptare. Pandemia a provocat însă creșteri semnificative, iar revenirea la nivelurile anterioare a fost lentă. În cele mai multe state, timpii de așteptare au revenit sau sunt în curs de revenire la valorile de dinaintea pandemiei. Există însă și excepții. În Noua Zeelandă și Slovenia, timpii de așteptare au continuat să crească după debutul pandemiei pentru ambii indicatori analizați. În schimb, Polonia a reușit să reducă semnificativ perioadele de așteptare în ultimii ani, în principal datorită majorării finanțării acordate prin Fondul Național de Sănătate pentru intervențiile de cataractă și pentru protezele de șold și genunchi, începând cu anul 2019.

În cazul operațiilor de protezare a șoldului, proporția pacienților care așteaptă mai mult de trei luni este, în general, comparabilă cu cea observată pentru operațiile de cataractă. Cu toate acestea, durata efectivă a așteptării este mult mai mare. În anul 2024, timpul median de așteptare a variat de la 67 de zile în Suedia și Spania până la peste șase luni în Ungaria, unde a ajuns la 209 zile. În Chile, timpul median a fost de 313 zile, în Polonia de 343 de zile, iar în Slovenia a atins nivelul extrem de 667 de zile, echivalentul a aproape doi ani.

Deși multe țări au început să recupereze întârzierile acumulate în timpul pandemiei, timpii de așteptare pentru protezele de șold rămân în numeroase cazuri peste nivelurile din 2019. Slovenia a înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri, în timp ce Polonia reprezintă din nou o excepție pozitivă, cu reduceri importante ale perioadelor de așteptare. Datele referitoare la intervențiile de protezare a genunchiului, care nu sunt prezentate în detaliu, indică tendințe similare, însă timpii de așteptare sunt, de regulă, chiar mai mari decât cei pentru protezele de șold.

Cercetările recente arată că, pentru numeroase tipuri de intervenții chirurgicale elective, volumul de pacienți tratați ar trebui să depășească semnificativ nivelurile actuale pentru ca sistemele de sănătate să poată elimina complet întârzierile acumulate în timpul pandemiei. Această provocare este amplificată de creșterea continuă a cererii de servicii medicale, determinată în principal de îmbătrânirea populației.

Date suplimentare furnizate de Sondajul Fondului Commonwealth oferă o imagine mai amplă asupra accesului la serviciile medicale primare și la consultațiile de specialitate. În unele țări membre ale OCDE există obiective oficiale privind timpul maxim de așteptare pentru medicina primară, care variază de obicei între 24 de ore și șapte zile, în paralel cu prioritizarea cazurilor mai grave. Cu toate acestea, în medie, în cele zece țări analizate, aproape una din cinci persoane a declarat că a așteptat mai mult de o săptămână pentru a consulta un medic de familie sau o asistentă medicală. Mai mult de jumătate dintre respondenți au raportat că au așteptat cel puțin două zile pentru o consultație, cele mai lungi perioade de așteptare fiind înregistrate în Canada, Noua Zeelandă și Franța.

În ceea ce privește accesul la medicii specialiști, situația este și mai dificilă. În medie, puțin peste jumătate dintre respondenți au declarat că au fost nevoiți să aștepte cel puțin o lună pentru o programare. În Canada și Regatul Unit, peste 10% dintre pacienți au raportat că au așteptat mai mult de un an pentru a consulta un specialist, evidențiind presiunea considerabilă exercitată asupra sistemelor de sănătate din aceste țări.