Carburanții ating praguri critice la pompă. Transportatorii și firmele cer reducerea accizelor: Ar putea genera falimente în lanţ

Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți provoacă reacții dure din partea transportatorilor și antreprenorilor din România, care solicită măsuri urgente din partea Guvernului. COTAR și CAIR avertizează că scumpirile la motorină și benzină riscă să destabilizeze economia. Situația este amplificată de contextul internațional și de majorările fiscale interne.

Carburanții tot mai scumpi pun presiune pe transportatori și economie: După o astfel de criză urmează un val de falimente şi de şomaj

Creșterea prețurilor la carburanți generează îngrijorări majore în rândul transportatorilor, care avertizează asupra unor efecte economice grave dacă nu sunt adoptate rapid măsuri de protecție. Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România solicită reducerea accizelor sau plafonarea prețurilor pentru a limita impactul asupra economiei.

Organizația atrage atenția că veniturile actuale din accize, estimate la aproximativ un miliard de lei lunar, ar putea deveni irelevante în contextul unei crize economice.

„Motorina înseamnă transporturi de mărfuri şi de persoane, iar scumpirea ei duce, automat, la creşterea tuturor preţurilor şi la distrugerea economiei României”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanții COTAR susțin că alte state europene au intervenit deja pentru a limita efectele scumpirilor, inclusiv prin reducerea taxelor sau plafonarea prețurilor. În România, însă, aceste măsuri nu au fost aplicate, deși au existat propuneri concrete din partea autorităților din domeniul energiei.

„Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a propus 5 scenarii pentru ca preţul benzinei şi motorinei să nu depăşească 10 lei/litru, ceea ce deja s-a întâmplat. Unul dintre aceste scenarii viza reducerea temporară a accizelor şi taxelor care compun aproape 70% din preţul final al carburanţilor, pe o perioadă limitată de timp, până când vom reveni la normal, după ce se va stinge acest conflict în Orientul Mijlociu.

O altă propunere a fost reducerea accizelor cu 40%, dar nu se doreşte aplicarea niciuneia dintre aceste propuneri, pentru că un calcul matematic arată o scădere cu 1 miliard de lei pe lună în colectarea veniturilor la bugetul statului”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Transportatorii consideră că această abordare ignoră riscurile economice pe termen lung și cer premierului să analizeze impactul real al scumpirilor.

„Am discutat recent cu ministrul Finanţelor şi cu ministrul Transporturilor despre problema transportatorilor, în contextul acestor scumpiri care au scăpat de sub control.

Am ajuns, iniţial, la o înţelegere, iar statul va subvenţiona motorina pentru transportatori, dar suma agreată este mult prea mică în contextul actual şi nu va acoperi pierderile, mai ales dacă se ajunge la dublarea preţului motorinei faţă de momentul în care costurile au început să crească brusc, fără nicio justificare, deşi chiar ministrul Energiei declara că România îşi foloseşte rezervele care acoperă nevoile pentru cel puţin 5 luni.

Este inadmisibil să vedem cum statul nu ia măsuri de stopare a acestei specule, deşi preţurile care cresc zilnic în ţara noastră nu au legătură cu importurile şi cu situaţia din Orientul Mijlociu”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

Potrivit organizației, efectele scumpirii carburanților pot duce la scăderea veniturilor bugetare, pe fondul reducerii activității economice și al apariției falimentelor.

„Economia va fi în scădere, la fel şi banii colectaţi din accize şi din activităţile economice. După o astfel de criză urmează un val de falimente şi de şomaj, la care se poate adăuga blocarea lanţurilor de aprovizionare a magazinelor cu alimente.

Creşterea tuturor preţurilor înseamnă foamete, creşterea criminalităţii şi imposibilitatea de a mai colecta acele sume la bugetul statului. Miliardul calculat matematic nu va mai ajunge la buget, iar România va plăti mult mai scump. Această criză nu poate fi o oportunitate pentru stat de a aduna mai mulţi bani la buget”, menţionează sursa citată.

Deși Guvernul a decis majorarea subvenției pentru motorină la 85 de bani pe litru și prelungirea schemei până la finalul anului 2026, transportatorii consideră că măsura este insuficientă în contextul actual.

1Toate celelalte ţări îşi protejează cetăţenii şi economia, prin măsuri de plafonare a preţurilor carburanţilor sau de reducere a accizelor. Recent, Italia a alocat aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul reducerii accizelor la combustibili până pe 7 aprilie, printr-un decret aprobat de guvern. Italia a redus accizele la benzină şi motorină de la 672,9 euro pentru 1.000 de litri la 472,90 euro”, se mai arată în comunicat.

Mediul de afaceri avertizează asupra concedierilor și scumpirilor în lanț

Creșterea prețurilor la carburanți afectează puternic și mediul de afaceri, unde costurile tot mai ridicate riscă să fie transferate către consumatori sau să ducă la reducerea activității economice. Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România solicită dialog urgent cu autoritățile și măsuri adaptate fiecărui sector.

Organizația subliniază că scumpirile sunt generate și de contextul internațional, inclusiv de conflictul armat din Iran, care a dus la creșterea cotațiilor petrolului cu peste 40%. În acest context, pragul de 10 lei pe litru la pompă a devenit o realitate, amplificând presiunea asupra companiilor.

Reprezentanții CAIR atrag atenția că alte state europene au reacționat rapid, adoptând măsuri precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor. România, însă, riscă să piardă competitivitate dacă nu intervine. În paralel, creșterea prețului gazelor naturale, care a depășit 67 de euro/MWh, agravează situația.

Impactul asupra companiilor este deja vizibil, cu estimări de creșteri de prețuri între 15% și 25% pentru diverse produse și servicii. În lipsa unor măsuri de sprijin, unele firme ar putea recurge la disponibilizări pentru a face față costurilor în creștere.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că aceste concedieri ar avea efecte în lanț asupra economiei și bugetului de stat, prin creșterea șomajului și reducerea contribuțiilor fiscale. În plus, există riscul ca firmele să nu mai poată respecta contractele în derulare.

Cristian Erbașu, președintele CAIR, a cerut autorităților să trateze situația cu maximă urgență și să consulte organizațiile patronale pentru a identifica soluții eficiente, adaptate fiecărui sector economic.