Canicula schimbă radical consumul de energie în Europa. Aerul condiționat împinge cererea de electricitate și prețurile la niveluri record

În contextul valului de căldură extremă care a afectat Europa în luna iunie 2026, cererea de energie electrică și prețurile angro ale electricității au crescut semnificativ în întreaga Europă, evidențiind impactul tot mai mare pe care nevoile de răcire îl au asupra sistemelor energetice.

Valul de căldură din iunie a provocat scumpiri puternice ale electricității

Temperaturile extreme exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra rețelelor electrice europene. Creșterea temperaturilor determină utilizarea mai intensă a aparatelor de aer condiționat în locuințe, birouri și spații comerciale, ceea ce conduce la majorarea consumului de electricitate, la tensionarea piețelor energetice și, în anumite situații, la reducerea capacității de producție a energiei, conform Euronews.

Deși utilizarea aparatelor de aer condiționat este încă mult mai redusă în Europa comparativ cu alte regiuni ale lumii, numărul acestora este în continuă creștere pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente. Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), aproximativ 20% dintre gospodăriile europene dețin aparate de aer condiționat, iar această pondere este așteptată să crească în următorii ani.

În ultimul deceniu, gradul de deținere a aparatelor de aer condiționat în Europa a crescut cu aproximativ 50%, iar vânzările anuale sunt în prezent cu circa 30% mai mari decât în urmă cu cinci ani. Specialiștii consideră că răcirea va deveni o sursă tot mai importantă de consum de electricitate, chiar dacă nu va depăși, cel puțin pe termen mediu, alte motoare ale cererii energetice, precum vehiculele electrice, centrele de date sau pompele de căldură.

Valul de căldură din iunie a stabilit noi recorduri de temperatură în mai multe țări europene

În Germania, localitatea Coschen din estul țării a înregistrat 41,7 grade Celsius pe 28 iunie, după trei zile consecutive cu temperaturi excepțional de ridicate. În Franța, ziua de 24 iunie a devenit cea mai călduroasă zi de iunie înregistrată vreodată, în timp ce în localitatea Palluau din vestul țării s-au atins 43,8 grade Celsius. Și Spania a consemnat cele mai ridicate temperaturi pentru luna iunie din istoria măsurătorilor pe 23 și 24 iunie.

În lipsa unor statistici europene complete privind consumul de electricitate destinat exclusiv răcirii în timpul valului de căldură din iunie 2026, o analiză a consumului zilnic de electricitate din cele mai mari patru economii ale Uniunii Europene arată o creștere clară a cererii pe măsură ce temperaturile au urcat.

Prima jumătate a lunii iunie a fost utilizată drept perioadă de referință, deoarece valul de căldură nu afectase încă în mod semnificativ cele patru state analizate. Chiar dacă unele regiuni au înregistrat temperaturi peste media sezonieră încă de la începutul lunii, consumul de electricitate a urmat, în general, tiparele sezoniere obișnuite.

Datele furnizate de Eurelectric arată că în Germania consumul zilnic de energie electrică a crescut de la 1.267 GWh pe 11 iunie la 1.396 GWh pe 25 iunie. În Franța, creșterea a fost și mai accentuată, de la 1.048 GWh la 1.255 GWh în aceeași perioadă. Consumul a crescut, de asemenea, în Italia și Spania. Deși amplitudinea majorărilor a diferit de la o țară la alta, tendința generală a fost evidentă: temperaturile mai ridicate au dus la un consum mai mare de electricitate.

Cea mai mare creștere absolută a fost înregistrată în Franța

Cea mai mare creștere absolută a fost înregistrată în Franța, unde consumul zilnic de energie electrică a urcat cu aproape 20% într-un interval de două săptămâni. Germania, Italia și Spania au consemnat, la rândul lor, creșteri semnificative.

Operatorul francez de transport al energiei electrice RTE estimează că, în perioadele de caniculă intensă, fiecare grad Celsius suplimentar determină o creștere a consumului de energie cuprinsă între 0,7 și 1 GW, în funcție de momentul zilei. Totuși, impactul este de aproximativ trei ori mai redus decât cel generat de o scădere cu un grad a temperaturii în timpul iernii. Astfel, este foarte probabil ca necesarul de răcire să fi fost principalul factor care a determinat creșterea medie zilnică a consumului cu 10-14 GW în săptămâna trecută, comparativ cu o perioadă cu temperaturi normale pentru sezon.

Creșterea cererii de electricitate, asociată cu restrângerea ofertei, s-a reflectat rapid și în piețele angro de energie. Pe fondul majorării consumului pentru răcire, prețurile energiei electrice au crescut puternic în principalele piețe europene, deși amplitudinea variațiilor a depins de structura sistemelor energetice naționale și de condițiile de piață.

Prețurile angro ale energiei electrice reprezintă costurile pe care furnizorii le suportă pentru achiziționarea energiei înainte de revânzarea acesteia către gospodării și companii. Acestea reacționează aproape instantaneu la modificările dintre cerere și ofertă și sunt considerate un indicator important al tensiunilor din sistemul energetic. Deși majorările bruște nu afectează imediat majoritatea consumatorilor, protejați prin contracte fixe sau tarife reglementate, creșterile susținute se pot reflecta ulterior în facturile finale.

Potrivit datelor Eurelectric, prețurile angro au crescut semnificativ în Germania, Franța și Spania în timpul valului de căldură, atingând maximele în perioada 23-24 iunie, când temperaturile și consumul au fost la cele mai ridicate niveluri. Pentru Italia nu au fost disponibile date comparabile.

Germania, care împărtășește piața angro de electricitate cu Luxemburg, a înregistrat cele mai mari prețuri

Germania, care împărtășește piața angro de electricitate cu Luxemburg, a înregistrat cele mai mari prețuri, acestea depășind 200 de euro/MWh. În Franța, prețurile au urcat până aproape de 160 de euro/MWh, în timp ce în Spania au depășit ușor pragul de 110 euro/MWh.

Creșterea prețurilor nu a fost determinată exclusiv de majorarea consumului. În nord-vestul Europei, producția de energie eoliană din Germania s-a redus considerabil exact în momentul în care cererea era în creștere. În lipsa energiei eoliene ieftine, sistemul a fost nevoit să utilizeze într-o măsură mai mare centrale pe gaze și cărbune, care au stabilit prețurile de pe piață.

În mod obișnuit, Franța reprezintă una dintre principalele surse de electricitate importată la preț redus pentru Germania. De această dată însă, Franța a fost nevoită să reducă producția de energie nucleară. Compania EDF a diminuat producția cu 4,1 GW, echivalentul a aproximativ 7% din cererea de electricitate a Franței din acel moment, deoarece temperaturile ridicate ale apelor râurilor au limitat disponibilitatea apei necesare pentru răcirea reactoarelor nucleare.

Creșterea cererii și a prețurilor are loc într-un context în care răcirea a devenit o componentă tot mai importantă a consumului energetic european. Datele Eurostat arată că consumul anual de energie al gospodăriilor destinat răcirii s-a dublat aproximativ la nivelul Uniunii Europene începând cu anul 2015, iar Franța, Germania, Italia și Spania au înregistrat toate creșteri semnificative în ultimul deceniu.

Această evoluție coincide cu o perioadă marcată de episoade repetate de căldură extremă. Europa a traversat unul dintre cele mai severe valuri de căldură din istorie în vara anului 2022, după canicula devastatoare din 2003, iar sud-estul continentului a înregistrat în 2024 cel mai lung val de căldură consemnat vreodată.

Cu toate acestea, răcirea a reprezentat doar 0,8% din consumul final de energie al Uniunii Europene în 2024, ceea ce demonstrează că utilizarea aparatelor de aer condiționat rămâne semnificativ mai redusă decât în țări precum Statele Unite sau Japonia.

Sistemele electrice europene pot face față creșterii cererii pentru răcire, însă impactul va varia în funcție de specificul fiecărei țări

Specialiștii Agenției Internaționale pentru Energie consideră că sistemele electrice europene pot face față, în general, creșterii cererii pentru răcire, însă impactul va varia în funcție de specificul fiecărei țări. Gestionarea acestei creșteri va depinde în principal de eficiența energetică și de flexibilitatea sistemelor. Îmbunătățirea performanței aparatelor de răcire ar putea reduce semnificativ consumul suplimentar de electricitate, mai ales în condițiile în care multe piețe utilizează încă echipamente portabile cu eficiență redusă.

Energia solară este considerată un element-cheie pentru viitor, deoarece cererea pentru răcire atinge cele mai ridicate niveluri în timpul zilei, exact atunci când producția de energie solară este maximă. Astfel, o mare parte a consumului suplimentar poate fi acoperită din surse cu emisii reduse de carbon, diminuând necesitatea unor capacități suplimentare de stocare.

În același timp, evoluția viitoare a consumului de energie nu va depinde exclusiv de creșterea temperaturilor. Impactul valurilor de căldură mai frecvente va varia în funcție de gradul de utilizare a aparatelor de aer condiționat, eficiența energetică a clădirilor și capacitatea sistemelor electrice de a gestiona cererea și de a stoca energia regenerabilă. Pe măsură ce Europa se încălzește, aerul condiționat devine tot mai puțin o chestiune de confort și tot mai mult una de sănătate publică și siguranță, ceea ce subliniază necesitatea dezvoltării unor sisteme energetice capabile să răspundă unei cereri de răcire aflate în continuă creștere.