„Buy now, pay later”, tot mai tentant la cumpărături. Cum ajung ratele mici să îți mănânce sume importante din salariu

Cumperi o pereche de pantofi astăzi, un telefon săptămâna viitoare și o pereche de căști la următorul salariu. Atunci când fiecare achiziție poate fi împărțită în câteva rate, sumele lunare par mai ușor de suportat. Problema apare atunci când mai multe astfel de cumpărături se suprapun.

Sistemele „Buy now, pay later” – cumpără acum, plătește mai târziu – permit împărțirea costului unei achiziții în mai multe plăți sau amânarea plății pentru o perioadă. Sunt folosite inclusiv pentru haine, încălțăminte, electronice și alte produse cumpărate online.

La nivel european, acest tip de finanțare a devenit suficient de important încât noua Directivă privind creditele de consum include explicit schemele „buy now, pay later” în sfera sa de aplicare. Documentul european le descrie drept instrumente financiare digitale care permit achiziționarea unor bunuri sau servicii și achitarea lor ulterior.

O rată de 200 de lei poate părea mică. Trei cumpărături schimbă însă calculul

Riscul pentru buget nu apare neapărat la o singură achiziție, ci atunci când sunt făcute mai multe cumpărături înainte ca primele să fie achitate.

Să luăm un exemplu simplificat în care fiecare produs este împărțit în patru plăți egale, fără a introduce eventualele comisioane:

Haine în valoare de 800 de lei înseamnă 200 de lei pentru fiecare dintre cele patru plăți.

Un telefon de 3.200 de lei înseamnă încă 800 de lei.

O pereche de căști de 300 de lei mai adaugă 75 de lei.

Dacă perioadele de plată se suprapun, cele trei cumpărături generează împreună obligații de 1.075 de lei într-o lună.

Valoarea totală a produselor este de 4.300 de lei, însă cumpărătorul poate să nu perceapă de la început această sumă ca pe o singură datorie, deoarece fiecare achiziție este prezentată separat.

Cum funcționează o ofertă disponibilă în România

Un exemplu actual este soluția „Buy now, pay later” oferită de tbi bank. Instituția prezintă posibilitatea împărțirii unei achiziții în patru rate: prima este achitată la momentul cumpărării, iar următoarele trei în lunile următoare.

Este important însă ca un cumpărător să verifice costul total, nu numai procentul afișat în dreptul dobânzii.

În exemplul reprezentativ publicat de bancă pentru o achiziție de 1.000 de lei pe patru luni, dobânda este 0%, dar apare un comision de analiză de 40 de lei. Valoarea totală de plată ajunge astfel la 1.040 de lei, iar DAE indicată este de 20,80%. Condițiile concrete pot varia în funcție de produs și comerciant.

Pe piața din România există și alte formule. În 2026, de exemplu, Klarna și-a extins parteneriatul cu H&M în România, fiind anunțate opțiuni precum plata în 30 de zile sau împărțirea sumei în trei rate fără dobândă, în funcție de eligibilitate.

De ce contează suprapunerea ratelor

O achiziție de 600 de lei poate părea mai accesibilă atunci când este prezentată drept patru plăți de 150 de lei. Același lucru se întâmplă cu un produs de 1.000 de lei împărțit în patru sau cu unul de 2.000 de lei.

Problema este că bugetul lunar trebuie să suporte suma tuturor obligațiilor, nu rata fiecărui produs privită separat.

De exemplu, patru achiziții care generează rate de 150, 200, 250 și 400 de lei în aceeași perioadă înseamnă deja 1.000 de lei de achitat într-o lună.

Pentru cine are un venit net de 4.000 de lei, suma ar reprezenta un sfert din salariul lunar, înainte de plata chiriei, utilităților, transportului sau alimentelor.

„Fără dobândă” nu trebuie confundat automat cu „fără niciun cost”

Consumatorul trebuie să verifice condițiile fiecărei oferte. Dobânda poate fi zero, dar contractul poate conține alte costuri, în funcție de produs.

Relevant este costul total al finanțării și suma totală care trebuie rambursată, precum și eventualele consecințe ale întârzierii plăților.

Noua legislație europeană privind creditele de consum merge tocmai în această direcție. Printre informațiile prevăzute se numără valoarea totală a creditului, durata, DAE și suma totală de plată, numărul și frecvența plăților, eventualele costuri pentru întârzieri și un avertisment privind consecințele neplății la timp.

„Buy now, pay later” intră mai clar sub regulile europene pentru creditele de consum

Uniunea Europeană a revizuit legislația creditelor de consum și a extins domeniul acesteia inclusiv asupra produselor „Buy now, pay later”. Comisia Europeană arată că noua directivă acoperă explicit aceste scheme, precum și anumite credite care anterior nu intrau sub aceleași reguli.

Directiva europeană trebuie aplicată de statele membre în conformitate cu calendarul stabilit la nivelul UE, iar vechiul cadru european rămâne aplicabil până la 20 noiembrie 2026.

Pentru cumpărător, calculul cel mai simplu rămâne însă unul făcut înainte de apăsarea butonului de comandă: nu „cât este rata pentru produsul acesta?”, ci „cât am de plătit luna viitoare din toate ratele pe care le am deja?”