Trei din patru angajați din UE se confruntă cu amenințări cibernetice la serviciu. Mesajele frauduloase și atacurile cu AI, printre principalele riscuri

Aproximativ 75% dintre angajații din Uniunea Europeană se confruntă cu amenințări cibernetice la locul de muncă, de la e-mailuri și linkuri suspecte până la tentative de furt al datelor personale. Potrivit datelor unui sondaj Eurobarometru, analizate de specialiștii în securitate informatică de la Eset, phishingul rămâne cea mai frecventă amenințare. Deși majoritatea angajaților cunosc riscurile, mult mai puțini aplică în mod constant măsurile de protecție.

Trei din patru angajați europeni întâlnesc amenințări cibernetice la serviciu

Amenințările informatice au devenit o problemă frecventă în mediul profesional, în condițiile în care angajații utilizează zilnic e-mailul, platformele de comunicare și diferite servicii online.

Datele Eurobarometru, prezentate într-o analiză publicată pe blogul companiei Eset, arată că trei din patru angajați din Uniunea Europeană s-au confruntat cu amenințări cibernetice la locul de muncă.

Cea mai răspândită metodă este phishingul, raportat de 39% dintre respondenți. Acesta presupune utilizarea unor mesaje sau pagini de internet frauduloase, prin care atacatorii încearcă să obțină parole, date personale sau acces neautorizat la conturi și sisteme informatice.

Alte amenințări întâlnite de angajați includ tentativele de furt al datelor personale, menționate de 18% dintre respondenți, și atacurile malware, raportate de 17%.

De asemenea, 16% dintre angajați au indicat tentative de furt al parolelor, în timp ce 15% au întâlnit escrocherii realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Angajații cunosc riscurile, dar nu respectă întotdeauna regulile de securitate

Una dintre principalele concluzii ale analizei este diferența dintre nivelul de conștientizare a amenințărilor și comportamentul efectiv al angajaților.

Potrivit datelor Eurobarometru, 83% dintre respondenți recunosc că atacurile cibernetice pot avea consecințe grave.

Totodată, 76% consideră riscantă accesarea linkurilor fără verificarea expeditorului, iar 74% sunt conștienți de pericolele utilizării aceleiași parole pentru conturile profesionale și personale.

Cu toate acestea, numai 54% dintre angajați afirmă că verifică întotdeauna expeditorul înainte de a accesa un link.

În plus, doar jumătate dintre respondenți declară că își blochează întotdeauna computerul atunci când se îndepărtează de acesta.

Specialiștii în securitate informatică atrag atenția că simpla cunoaștere a riscurilor nu este suficientă pentru prevenirea incidentelor.

„Instruirea în domeniul securităţii cibernetice i-a ajutat pe oameni să recunoască multe dintre ameninţările cu care se pot confrunta, dar nu a dus neapărat şi la schimbarea comportamentului. Infractorii folosesc în continuare diverse metode pentru a-i păcăli pe angajaţi atunci când sunt distraşi sau lucrează sub presiune”, a explicat Jake Moore, Global Cybersecurity Advisor la Eset.

Inteligența artificială face atacurile informatice mai greu de identificat

Utilizarea inteligenței artificiale în tentativele de fraudă reprezintă o provocare suplimentară pentru angajați și companii.

Instrumentele AI pot fi folosite pentru generarea unor mesaje credibile, imitarea comunicărilor oficiale sau realizarea unor materiale video false.

Datele Eurobarometru arată că numai 48% dintre angajați consideră că pot identifica un videoclip fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Această vulnerabilitate poate fi exploatată de atacatori pentru a obține informații confidențiale sau pentru a determina angajații să execute anumite operațiuni.

Jake Moore avertizează că frecvența ridicată a tentativelor de phishing poate determina angajații să devină mai puțin atenți.

„În plus, tentativele de phishing au devenit atât de frecvente, încât riscă să fie tratate ca o parte obişnuită a activităţii de zi cu zi, ceea ce poate duce la scăderea vigilenţei. Utilizarea pe scară largă a AI şi a unor agenţi creaţi special pentru a-i înşela pe angajaţi cât mai convingător face şi mai dificilă identificarea acestor ameninţări. Infractorii îşi adaptează metodele pentru a viza companiile automat şi neîntrerupt, ceea ce face mai dificilă protejarea organizaţiilor. Este suficient ca o singură ameninţare să treacă de măsurile de protecţie pentru a provoca probleme”, a declarat specialistul Eset.

Angajații tineri, mai expuși mesajelor suspecte

Sondajul european evidențiază diferențe importante între categoriile de vârstă în ceea ce privește întâlnirea amenințărilor cibernetice.

Potrivit rezultatelor, 81% dintre angajații cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani declară că au întâlnit mesaje suspecte la locul de muncă.

În comparație, procentul este de 54% în rândul angajaților cu vârsta de cel puțin 50 de ani.

Diferența indică o expunere raportată mai mare în cazul tinerilor, fără a demonstra însă că aceștia sunt neapărat mai predispuși să cadă victime atacurilor.

Frecvența utilizării instrumentelor digitale și tipul activităților profesionale pot influența numărul situațiilor în care angajații întâlnesc mesaje sau linkuri suspecte.

Șase din zece companii se tem de un atac cibernetic în următorul an

Riscurile informatice reprezintă o preocupare și la nivelul companiilor.

O cercetare separată realizată de Eset, intitulată „Cyber Readiness Index 2026”, arată că 61% dintre organizațiile analizate se tem că vor deveni ținta unui atac cibernetic în următoarele 12 luni.

Phishingul se menține printre amenințările care provoacă cele mai mari îngrijorări în mediul de afaceri.

Un incident de securitate poate afecta activitatea unei companii prin compromiterea conturilor, pierderea datelor sau întreruperea accesului la sistemele informatice.

În acest context, verificarea expeditorilor, utilizarea unor parole diferite pentru conturile personale și profesionale, blocarea dispozitivelor atunci când nu sunt supravegheate și instruirea periodică a angajaților sunt măsuri care pot reduce riscul producerii incidentelor.

Datele analizate arată însă că principala dificultate nu este doar recunoașterea amenințărilor, ci și aplicarea consecventă a regulilor de securitate în activitatea zilnică.