Banca Mondială pregătește ajutoare de criză pentru zeci de țări. Fondurile ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari

Banca Mondială poartă discuții cu aproximativ 30-40 de țări privind acordarea unor ajutoare financiare pentru gestionarea creșterii prețurilor la energie și a efectelor economice provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a declarat pentru Reuters că presiunile asupra economiilor în curs de dezvoltare sunt în creștere, iar necesarul de finanțare ar putea deveni mai mare în lunile următoare. În cazul agravării situației, instituția ar putea mobiliza până la 100 de miliarde de dolari.

Banca Mondială discută cu până la 40 de țări despre sprijin financiar

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a anunțat că instituția este în dialog cu 30-40 de state care ar putea avea nevoie de asistență financiară pentru a face față consecințelor economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Reuters, înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, programate în această săptămână.

Potrivit lui Banga, economia mondială a demonstrat până acum o rezistență relativ ridicată în fața turbulențelor, susținută inclusiv de investițiile importante în inteligența artificială și de ajustările cererii și ofertei pe piața petrolului.

Din acest motiv, numărul statelor care au solicitat acces la fondurile de urgență de 25 de miliarde de dolari, puse la dispoziție de Banca Mondială la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie, a fost redus.

Situația ar putea însă să se modifice, pe fondul creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte, dar și al riscurilor climatice asociate fenomenului meteorologic „super El Niño”.

Până la 60 de miliarde de dolari ar putea fi accesate în lunile următoare

Ajay Banga estimează că tot mai multe state ar putea solicita sprijin financiar în perioada următoare, în condițiile în care presiunile economice continuă să se acumuleze.

Banca Mondială are la dispoziție un mecanism inițial de finanțare de 25 de miliarde de dolari, la care se pot adăuga aproximativ 35 de miliarde de dolari prin redirecționarea resurselor aferente unor proiecte deja aprobate.

Astfel, suma totală care ar putea fi mobilizată în această etapă ajunge la aproximativ 60 de miliarde de dolari.

„Există presiune, așa că cred că, probabil, în lunile următoare, mai multe țări vor solicita o parte din acei primi 50–60 de miliarde de dolari”, a declarat Banga.

Președintele instituției a precizat că discuțiile cu guvernele sunt deja în desfășurare.

„Vom vedea, dar suntem pregătiți. Suntem implicați. Purtăm discuții cu o serie dintre ele; știți, între 30 și 40 de țări sunt în dialog cu noi”, a adăugat acesta.

Banga a explicat că mai multe guverne sunt interesate de redirecționarea fondurilor din proiectele existente decât de accesarea imediată a finanțărilor de urgență pentru acoperirea nevoilor de lichiditate.

Țările în curs de dezvoltare, afectate de energie scumpă și dobânzi ridicate

Creșterea prețurilor la energie reprezintă o problemă importantă pentru economiile în curs de dezvoltare, în special pentru cele care depind de importurile de combustibili.

În paralel, nivelul ridicat al dobânzilor a majorat costurile de finanțare, într-un moment în care multe state se confruntă deja cu dificultăți bugetare.

Resursele financiare ale acestor economii au fost afectate de cheltuielile realizate în timpul pandemiei de COVID-19, dar și de valul inflaționist care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, țările în curs de dezvoltare vor avea de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026.

Din această sumă, plățile reprezentând dobânzi vor constitui aproximativ o treime, ceea ce evidențiază presiunea exercitată de costurile împrumuturilor asupra bugetelor naționale.

În aceste condiții, o nouă creștere a prețurilor la combustibili sau îngrășăminte ar putea accentua problemele economice și ar putea determina mai multe guverne să solicite asistență internațională.

Banca Mondială ar putea mobiliza 100 de miliarde de dolari, peste sprijinul acordat în pandemie

Ajay Banga a precizat că instituția are capacitatea de a extinde sprijinul financiar dacă situația economică internațională se deteriorează.

Într-un asemenea scenariu, Banca Mondială ar putea mobiliza până la 100 de miliarde de dolari.

Suma ar depăși cele aproximativ 70 de miliarde de dolari acordate de instituție în timpul pandemiei de COVID-19.

Președintele Băncii Mondiale a subliniat că utilizarea eficientă a resurselor disponibile devine tot mai importantă în contextul reducerii ajutorului bilateral pentru dezvoltare oferit de unele state occidentale.

În acest sens, instituția încearcă să combine finanțările proprii cu investițiile atrase din sectorul privat, pentru a susține proiectele și economiile care au nevoie de capital.

Investiții de 235 de miliarde de dolari, din resurse proprii și capital privat

Banca Mondială a anunțat luna trecută că a atras o sumă record de 112 miliarde de dolari din capital privat în anul financiar încheiat în iunie.

Valoarea reprezintă o creștere semnificativă față de cele 69 de miliarde de dolari mobilizate în anul precedent.

De asemenea, suma este de peste trei ori mai mare decât nivelul înregistrat în 2022, înainte ca Ajay Banga, fost director general al Mastercard, să preia conducerea instituției.

Pe lângă finanțările private, Banca Mondială a investit 123 de miliarde de dolari din propriile resurse în aceeași perioadă.

Astfel, valoarea combinată a finanțărilor și a capitalului privat mobilizat a ajuns la 235 de miliarde de dolari.

Banga consideră că mobilizarea mai multor surse de finanțare este necesară pentru a răspunde provocărilor economice actuale.

„Nu există un răspuns unic care să se potrivească atunci când lumea se confruntă cu astfel de probleme. Ceea ce trebuie să faci este să găsești modalitatea de a-ți face palton cu materialul pe care îl ai”, a declarat președintele Băncii Mondiale.

Deocamdată, instituția nu a anunțat lista celor 30-40 de state cu care poartă discuții și nici sumele care ar putea fi acordate fiecăruia.

Dimensiunea sprijinului financiar va depinde de evoluția prețurilor la energie, de necesitățile economiilor afectate și de solicitările formulate de guverne în perioada următoare.