Bogdan Glăvan face radiografia scăderii deficitului. Cum a tăiat statul prin inflație din pensii și salarii pentru a raporta cifre mai bune

Profesorul Bogdan Glăvan demontează optimismul oficial privind execuția bugetară, avertizând că reducerea deficitului este fragilă și bazată pe factori conjuncturali. Într-o analiză detaliată, profesorul universitar subliniază că, deși taxele au crescut masiv, colectarea reală a TVA și a impozitelor rămâne sub nivelurile de dinaintea pandemiei. Potrivit economistului, scăderea cheltuielilor este rezultatul „tăierilor prin inflație” și al unor ajustări statistice, fără a reflecta o reformă structurală sustenabilă a aparatului de stat.

Analiza dură a execuției bugetare. Bogdan Glăvan atrage atenția că statul încasează mai puțin decât înainte de pandemie, în ciuda taxelor mărite

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan a publicat marți, 28 aprilie 2026, o analiză critică a execuției bugetare, care a fost dezvăluită public de Ministerul Finanțelor în aceeași zi.

El a subliniat că, deși veniturile fiscale au înregistrat o creștere de 0,4% din PIB, această evoluție era una previzibilă în contextul majorărilor masive de taxe. Totuși, profesorul universitar atrage atenția că, dincolo de cifrele brute, realitatea economică nu este deloc una spectaculoasă.

În ceea ce privește încasările din TVA, Bogdan Glăvan explică pe Facebook faptul că, raportat la ponderea în PIB, nu se observă niciun progres real în combaterea evaziunii fiscale sau în reducerea deficitului de încasare a acestei taxe.

Acesta subliniază un paradox îngrijorător: deși cotele de TVA au fost majorate, statul colectează în prezent aproximativ același procent din PIB ca în perioada 2018-2019, adică înainte de pandemie.

Mai exact, dacă în acei ani colectarea se situa între 1,4% și 1,5% din PIB în primul trimestru, în prezent nivelul de 1,6% reprezintă, în opinia sa, un rezultat nesemnificativ, care demonstrează că presiunea fiscală crescută nu a adus îmbunătățiri structurale.

Profesorul de economie este și mai tranșant când analizează impozitele pe salarii, profit și câștiguri de capital. El arată că, deși taxarea a crescut și au existat retrageri masive de dividende, încasările statului la acest capitol sunt mai mici acum (1% din PIB) decât erau în perioada prepandemică, când depășeau acest prag.

Bogdan Glăvan se întreabă retoric cum vor arăta finanțele publice după ce economia se va ajusta complet la noua realitate fiscală, având în vedere că, în momentul de impact maxim al noilor taxe, statul performează mai slab decât în trecut. De asemenea, acesta notează că încasările din contribuții sociale au rămas stagnante la nivelul de 2,6% din PIB.

Inflația și înghețarea cheltuielilor: motoarele fragile ale reducerii deficitului bugetar

Analizând partea de cheltuieli, economistul observă o reducere semnificativă, de aproape 1% din PIB, care reprezintă, de altfel, principala explicație pentru scăderea deficitului bugetar.

Totuși, Bogdan Glăvan avertizează că această „economie” nu este rezultatul unei reforme sustenabile, ci al unor conjuncturi temporare și dureroase.

Conform analizei sale, aproximativ 0,4% din PIB a fost „economisit” prin înghețarea salariilor și a pensiilor, ceea ce în termeni reali înseamnă o tăiere a puterii de cumpărare prin intermediul inflației.

Profesorul consideră că acesta este probabil ultimul an în care o astfel de abordare mai poate fi aplicată. În paralel, o altă scădere de 0,4% din PIB apare la cheltuielile de capital, însă acesta explică faptul că nu este vorba despre o reformă, ci despre o revenire la normal după ce anul trecut cifrele au fost umflate artificial de plata unor facturi restante.

Bogdan Glăvan menționează și reducerea cu 0,2% din PIB a capitolului „Alte cheltuieli”, care a vizat tăierea burselor pentru elevi și studenți, precum și a fondurilor destinate cultelor.

Deși recunoaște impactul social asupra studenților defavorizați, el consideră măsura binevenită, argumentând că problema sistemului constă în oferirea de educație gratuită „la grămadă”, inclusiv familiilor înstărite.

În concluzie, economistul afirmă că scăderea deficitului este reală, dar se datorează în principal efectelor statistice, inflației și majorărilor de taxe. Bogdan Glăvan avertizează că nu există îmbunătățiri fundamentale în administrarea fiscală.

Categorie	Evoluție/Status	Explicația Expertului
Venituri TVA	Stagnare (1,6% din PIB)	Niciun progres real în combaterea evaziunii; nivel similar cu 2018.
Impozit pe profit/salarii	Scădere (1% din PIB)	Colectare mai mică decât înainte de pandemie, în ciuda taxării sporite.
Contribuții sociale	Constant (2,6% din PIB)	Nicio îmbunătățire a colectării în ultimii ani.
Salarii și Pensii	Scădere de 0,4% din PIB	Economie nesustenabilă realizată prin „tăierea” valorii banilor de către inflație.
Cheltuieli de capital	Scădere de 0,4% din PIB	Revenire la normal după plățile de facturi restante efectuate anul trecut.
Alte cheltuieli	Reducere de 0,2% din PIB	Tăieri din bursele elevilor și fondurile bisericilor; măsură considerată oportună.

 

Postarea integrală cu privire la execuția bugetară din trimestrul întâi 2026

„DESPRE EXECUȚIA BUGETARĂ

Venituri:

Veniturile fiscale au crescut cu 0,4% din PIB, ceea ce era de așteptat, ca urmare a creșterii masive a fiscalității, însă în detalii lucrurile nu arată spectaculos deloc.

1. Încasările din TVA au crescut – mă refer ca procent din PIB, nu la valori nominale, căci doar nu suntem analfabeți economic. Dar – și e un mare DAR – nu constat nici un progres în combaterea evaziunii și a gap-ului de TVA. De ce spun asta? Fiindcă, paradoxal, deși cotele de TVA au crescut, deci deși povara fiscală a crescut, statul colectează cam tot atât TVA cât colecta înainte de pandemie. Mai exact, prin 2018-2019 colecta 1,4-1,5% din PIB, în primul trimestru din an, prin 2023-2025 a colectat 1,5%-1,6% din PIB și în acest an a strâns 1,6% din PIB. Așadar, un fâs. Nu se vede aproape nici o îmbunătățire, cu cote mai mari statul adună un pic mai mult TVA și asta e tot.

2. Încasările din impozitele pe salarii, profit și câștiguri de capital au crescut față de anul trecut, dar sunt mai mici decât înainte de pandemie! Prin 2018-2019 statul colecta peste 1% din PIB, acum a colectat 1% din PIB, deși a mărit impozitarea și a provocat retrageri masive de dividende. Adică în momentul de efect maxim al creșterii presiunii fiscale, statul colectează mai puțin decât înainte de pandemie? Păi atunci cum vor arăta lucrurile după ce economia se ajustează în fața noii realități fiscale?

3. Încasările din contribuții sociale sunt identice cu cele din ultimii ani, tot 2,6% din PIB.

Trăgând linie, nu observ o îmbunătățire a colectării fiscale. Desigur, statul adună mai mulți bani la buget din aproape toate tipurile de impozite, însă nu cine-știe ce mai mult, explicabil în întregime prin creșterea fiscalității, ba chiar mi se par pe alocuri ciudat de mici pentru cât de mult au crescut taxele – posibil recesiunea să își spună cuvântul. Repet, acesta este efectul maxim; creșterea fiscalității tinde să se disipeze în timp.

Cheltuielile

Aici se înregistrează o scădere mare, de aproape 1% din PIB, care explică cea mai mare parte a reducerii deficitului.

1. Constatăm reduceri de cheltuieli de câte 0,2% din PIB la salarii și la pensii, deci în total 0,4% din PIB. Asta vine din înghețarea salariilor și a pensiilor, adică din tăierea lor prin inflație. Nu este o economie bugetară sustenabilă, așa cum am scris în repetate rânduri. Foarte probabil, este ultimul an în care o mai vedem.

2. Avem o economie identică, de 0,4% din PIB, de la cheltuieli de capital, explicată prin faptul că anul trecut cheltuielile au fost artificial de mari, prin plata unor facturi restante. Deci, propriu-zis, nu e tocmai o economie, ci o revenire la un nivel mai natural.

3. Și mai avem o reducere cu 0,2% din PIB la capitolul „Alte cheltuieli”, adică din tăierea burselor pentru elevi/studenți și a banilor pentru biserici. Consider că această reducere este binevenită, chiar dacă unii vor contesta (unii studenți săraci suferă, e adevărat, dar problema nu e că statul nu ajută săracii, ci că statul oferă educație gratuită la grămadă inclusiv copiilor din familii înstărite, pe banii săracilor).

Concluzia generală: o scădere substanțială a deficitului, explicabilă parțial printr-un efect statistic (anul trecut s-au plătit multe facturi), dar în cea mai mare parte prin inflație și majorările de taxe. Nu văd îmbunătățiri fundamentale”, a scris Bogdan Glăvan pe pagina sa de socializare.

Poziția exprimată anterior de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare

„Am publicat azi cifrele execuției bugetare pentru T1 2026. Datele la zi reconfirmă reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate față de anul trecut.

Într-un context internațional marcat de creşteri ale dobânzilor, presiuni pe costurile de finanțare și încetinire economică în multe state europene și după un an 2025 cu dezechilibre bugetare majore, România reușește o corecție solidă și credibilă.

Cea mai importantă evoluție: am reuşit reducerea deficitului la 1,03% din PIB, de la 2,28% în primul trimestru din 2025 – practic, mai mult decât înjumătățit. Este un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României, într-un moment în care piețele penalizează rapid derapajele.

Veniturile cresc cu 12,3%, peste ritmul economiei, ceea ce subliniază că măsurile de lărgire a bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării produc efecte din ce în ce mai vizibile. În același timp, restituirile de TVA cresc, susținând lichiditatea în economie. (…)

Toate evoluțiile înregistrate în raportul curent al execuției bugetare transmit clar semnalul că România – prin guvernul condus de Ilie Bolojan – își corectează dezechilibrele într-un mod sustenabil, fără a sacrifica investițiile și creșterea economică, într-un context de instabilitate atât extern cât şi intern”, a transmis tot astăzi, 28 aprilie 2026, Alexandru Nazare.