Vești bune de la Finanțe. Alexandru Nazare: Datele la zi reconfirmă reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate față de anul trecut

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a publicat astăzi datele privind execuția bugetară pentru primul trimestru din 2026, evidențiind o reducere semnificativă a deficitului bugetar. Anunțul a fost făcut public într-o postare oficială, în contextul unui climat economic internațional dificil. Datele vizează perioada ianuarie–martie 2026 și reflectă evoluții relevante pentru stabilitatea financiară a României.

Alexandru Nazare confirmă reducerea deficitului bugetar și consolidarea fiscală

Alexandru Nazare a anunțat că execuția bugetară pentru primul trimestru din 2026 indică o ajustare puternică a dezechilibrelor fiscale, deficitul bugetar fiind redus la mai mult de jumătate față de anul precedent.

„Am publicat azi cifrele execuției bugetare pentru T1 2026. Datele la zi reconfirmă reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate față de anul trecut”, a scris Alexandru Nazare.

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde lei, respectiv 1,03% din PIB, comparativ cu 43,66 miliarde lei (2,28% din PIB) în primul trimestru din 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25 puncte procentuale, susținută de creșterea veniturilor și de temperarea cheltuielilor.

Ministrul Finanțelor a explicat că rezultatele confirmă direcția de consolidare fiscală, în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor publice, finanțate în principal din fonduri europene.

„Într-un context internațional marcat de creşteri ale dobânzilor, presiuni pe costurile de finanțare și încetinire economică în multe state europene și după un an 2025 cu dezechilibre bugetare majore, România reușește o corecție solidă și credibilă”, a precizat Alexandru Nazare.

Veniturile bugetare cresc accelerat, impulsionate de TVA și impozite

Alexandru Nazare a evidențiat că veniturile bugetului general consolidat au înregistrat o creștere consistentă în primul trimestru al anului 2026, depășind ritmul economiei.

Veniturile totale au însumat 158,76 miliarde lei, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul fiind susținut în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și de taxele pe proprietate.

„Cea mai importantă evoluție: am reuşit reducerea deficitului la 1,03% din PIB, de la 2,28% în primul trimestru din 2025 – practic, mai mult decât înjumătățit. Este un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României, într-un moment în care piețele penalizează rapid derapajele”, a arătat Alexandru Nazare.

Încasările nete din TVA au ajuns la 33,63 miliarde lei, în creștere cu 17,7%, pe fondul majorării încasărilor brute (+20,3%), influențate de modificările de cote prevăzute de Legea nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA au crescut la 10,71 miliarde lei, contribuind la susținerea lichidității în economie.

„Veniturile cresc cu 12,3%, peste ritmul economiei, ceea ce subliniază că măsurile de lărgire a bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării produc efecte din ce în ce mai vizibile. În același timp, restituirile de TVA cresc, susținând lichiditatea în economie”, a explicat Alexandru Nazare.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 miliarde lei (+19%), susținute de creșterea impozitului pe dividende (+53%) și a celui pe salarii (+7,6%), în contextul eliminării unor facilități fiscale. Contribuțiile de asigurări au ajuns la 53,28 miliarde lei (+7%), reflectând extinderea bazei de impozitare și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii.

De asemenea, veniturile din accize au însumat 10,95 miliarde lei (+9,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut semnificativ, la 13,20 miliarde lei (+43,5%), confirmând accelerarea absorbției fondurilor europene.

Cheltuielile bugetare scad ca pondere în PIB, în timp ce investițiile rămân ridicate

Alexandru Nazare a subliniat că ajustarea bugetară a fost susținută și de controlul cheltuielilor, care au scăzut atât nominal, cât și ca pondere în PIB.

Cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, în scădere cu 2,8% față de primul trimestru din 2025. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce indică o consolidare fiscală clară.

„Pe componenta de cheltuieli înregistrăm o scădere a acestora ca pondere în PIB și o disciplină clară, inclusiv la cheltuielile de personal. Este un semnal important că ajustarea nu se face doar din venituri, ci și prin controlul responsabil al cheltuielilor”, a adăugat Alexandru Nazare.

Cheltuielile de personal au totalizat 40,85 miliarde lei, în scădere față de anul precedent, pe fondul limitării sporurilor și al controlului salariilor bugetare. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut la 23,56 miliarde lei (+5,8%), influențate de plăți restante din sistemul de sănătate aferente anului anterior.

Investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la 21,67 miliarde lei, dintre care aproape 75% reprezintă proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin PNRR. Acestea au crescut cu 1,8 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, compensând scăderea investițiilor finanțate din surse naționale.

„Investițiile rămân, totodată, la un nivel ridicat – finanțate preponderent din fonduri europene, în creștere semnificativă. Un aspect important în contextul bugetar actual al României, pentru că înseamnă dezvoltare fără presiune suplimentară pe deficit și pe împrumuturi interne”, a transmis Alexandru Nazare.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 13,37 miliarde lei, iar cele pentru asistență socială s-au situat la 63,54 miliarde lei, ușor în scădere. Subvențiile au fost de 2,83 miliarde lei, direcționate către transport, agricultură și compensarea energiei.

„De asemenea, creșterea puternică a sumelor rambursate de Uniunea Europeană confirmă accelerarea absorbției fondurilor europene – o prioritate strategică anul acesta”, a precizat Alexandru Nazare.

În final, ministrul a subliniat că aceste evoluții transmit un semnal pozitiv piețelor financiare, în contextul măsurilor adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan.

„Toate evoluțiile înregistrate în raportul curent al execuției bugetare transmit clar semnalul că România – prin guvernul condus de Ilie Bolojan – își corectează dezechilibrele într-un mod sustenabil, fără a sacrifica investițiile și creșterea economică, într-un context de instabilitate atât extern cât şi intern.

Sperăm ca publicarea acestor date să contribuie la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor un argument solid privind direcția responsabilă a finanțelor publice ale României”, a scris Alexandru Nazare.

Tabel sinteză – Execuția bugetară T1 2026:

Indicator	Valoare T1 2026	Evoluție față de T1 2025
Deficit bugetar	21,09 mld lei (1,03% PIB)	↓ -1,25 pp din PIB
Venituri totale	158,76 mld lei	↑ +12,3%
TVA (încasări nete)	33,63 mld lei	↑ +17,7%
Impozit salarii și venit	17,97 mld lei	↑ +19%
Contribuții asigurări	53,28 mld lei	↑ +7%
Accize	10,95 mld lei	↑ +9,2%
Fonduri UE rambursate	13,20 mld lei	↑ +43,5%
Cheltuieli totale	179,85 mld lei	↓ -2,8%
Cheltuieli de personal	40,85 mld lei	↓
Investiții publice	21,67 mld lei	↑
Dobânzi	13,37 mld lei	↑
Asistență socială	63,54 mld lei	↓ -0,2%
Subvenții	2,83 mld lei	—