România riscă dobânzi mai mari și pierderea fondurilor europene. Ionuț Dumitru: Miza este uriașă

România se află într-un moment sensibil, în care orice pas înapoi în reducerea deficitului bugetar poate avea efecte directe asupra economiei. Economistul Ionuț Dumitru avertizează că instabilitatea politică poate duce la creșterea dobânzilor și la pierderea unor miliarde de euro din PNRR. În același timp, Romanian Business Leaders cere un pact de stabilitate și reforme reale, avertizând că țara nu își mai permite o nouă criză politică.

Deficitul bugetar a început să scadă, dar parcursul rămâne fragil

Consilierul premierului, Ionuț Dumitru, a explicat că România a început procesul de consolidare fiscală încă din a doua parte a anului trecut, după adoptarea primelor măsuri de corecție.

Potrivit acestuia, deficitul bugetar a coborât de la peste 9% din PIB la 7,9% din PIB conform standardelor europene și la 7,6% după metodologia națională, la finalul anului trecut. Pentru 2026, ținta asumată este de 6,2% din PIB.

Economistul a arătat că primele luni ale anului indică o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă din anul anterior și că România pare să fie în grafic pentru atingerea obiectivului.

El a subliniat însă că drumul până la pragul de 3% din PIB rămâne lung, chiar dacă mai mult de jumătate din ajustare a fost deja realizată.

„Primele luni ale anului aduc o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă a anului anterior. Pare că suntem în grafic să reducem deficitul bugetar către ținta pe care ne-am asumat-o. Sigur că mai este o cale lungă până la 3% din PIB, dar mai mult de jumătate din drum a fost deja parcurs și avem rezultate palpabile în termen de consolidare fiscală”, a explicat Ionuț Dumitru la Digi24.

Instabilitatea politică poate bloca reformele și crește costurile de finanțare

Ionuț Dumitru consideră că principalul risc în acest moment este incertitudinea politică, care poate afecta ritmul reformelor și încrederea investitorilor.

Acesta avertizează că o instabilitate guvernamentală poate duce la oprirea consolidării fiscale sau chiar la o nouă creștere a deficitului bugetar, după eforturile deja făcute.

„Suntem într-o situație de incertitudine. Nu suntem încă într-un scenariu foarte negativ, dar este esențial ca România să continue parcursul de consolidare fiscală. Greșeala cea mai mare pe care am face-o ar fi să facem pași înapoi după aceste eforturi mari, cu costuri economice și sociale”, a declarat acesta.

În opinia sa, dacă Guvernul nu mai continuă reformele și nu tratează cu seriozitate problema deficitului, investitorii și agențiile de rating vor reacționa imediat, iar dobânzile la care România se împrumută vor crește.

„O incertitudine politică și o instabilitate guvernamentală riscă să ne ducă în zona pașilor înapoi, adică să vedem că consolidarea fiscală nu mai progresează sau, mai grav, să alunecăm din nou către o creștere a deficitului bugetar”, a avertizat economistul.

„Dacă Guvernul nu mai are capacitatea sau dorința de a continua consolidarea fiscală, investitorii și agențiile de rating vor reacționa, iar riscul perceput va crește. Dobânzile vor crește și ele”, a explicat economistul.

Miza PNRR este uriașă, iar termenul limită se apropie rapid

Un alt punct critic este reprezentat de absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie finalizată până în august 2026. Ionuț Dumitru a explicat că sunt în joc multe miliarde de euro, iar accesarea acestora depinde de îndeplinirea unor jaloane importante.

„În august se termină PNRR-ul și miza este uriașă. Sunt multe miliarde de euro care trebuie absorbite până atunci, iar acest lucru depinde de îndeplinirea unor jaloane importante. Instabilitatea politică poate afecta capacitatea de a îndeplini aceste jaloane și, în final, capacitatea noastră de a atrage acei bani”, a explicat Ionuț Dumitru.

El a avertizat că instabilitatea politică poate afecta capacitatea autorităților de a respecta aceste condiții și, implicit, de a atrage fondurile europene.

Mai mult, o parte importantă din acești bani a fost deja cheltuită și trebuie decontată de la Comisia Europeană. Dacă aceste sume nu sunt recuperate, impactul se va vedea direct în deficitul bugetar.

„O parte importantă din acești bani a fost deja cheltuită și trebuie decontată de la Comisia Europeană. Dacă nu sunt recuperați, se vor vedea probabil direct în deficitul bugetar”, a adăugat acesta.

Romanian Business Leaders cere stabilitate și un pact economic pe termen lung

În același context, organizația Romanian Business Leaders a transmis un apel public pentru stabilitate politică și continuarea reformelor economice.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că România nu are nevoie de o nouă criză politică într-un moment în care economia încetinește, deficitul excesiv rămâne o problemă, iar încrederea investitorilor se erodează.

RBL cere un Pact de Stabilitate și Creștere Economică Incluzivă, care să fie asumat de toate partidele, indiferent de cine se află la guvernare.

Printre măsurile propuse se numără reducerea deficitului prin reforma reală a statului, restructurarea companiilor de stat, alocarea strategică a investițiilor publice și dezvoltarea capitalului românesc ca prioritate națională.

Organizația atrage atenția că România nu mai poate funcționa pe baza improvizației și a instabilității, iar reformele nu mai pot fi amânate fără costuri economice și sociale majore.

„Să nu stricăm ce a început să funcționeze! România are nevoie urgentă de reformă adevărată, să continue demersurile bine începute de reorganizare spre un stat mai competent și de reducere a deficitului bugetar.

Scriem aceste rânduri într-un moment în care la granițele noastre războiul din Ucraina continuă, tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează, iar incertitudinea geopolitică este mai mare ca oricând. În intern, Guvernul este amenințat cu o moțiune de cenzură, coaliția de guvernare s-a fracturat, iar instabilitatea politică riscă să devină norma, nu excepția. Nu avem nevoie și nu e momentul pentru o nouă criză politică. Nu când economia încetinește, suntem în procedură de deficit excesiv și încrederea investitorilor se erodează cu fiecare nouă ruptură în coaliție. Cerem răspicat stabilitate și responsabilitate politică.

Statul român cheltuie prost și ineficient. Instituții care se suprapun, agenții care se duplică, companii de stat care pierd bani de decenii, structuri care nu produc decât hârtii și costuri. Iar nota de plată ajunge, de fiecare dată, în același loc: la mediul privat.

Un antreprenor din România interacționează cu statul ca și cum ar naviga un labirint desenat de Kafka. Debirocratizarea nu înseamnă să desființezi formulare, înseamnă să desființezi nevoia de formulare. Iar digitalizarea trebuie făcută cu sens: statul să nu îți mai ceara ție date pe care deja le are.

Companiile de stat funcționează încă, în mare parte, ca agenții de plasare politică. Cerem performanță: directori aleși pentru ce știu, nu pentru pe cine știu. Restructurarea companiilor de stat nu e un moft liberal. E o urgență națională.

România cheltuie prost și în toate direcțiile deodată. Avem domenii în care suntem deja respectați la nivel global: IT, cybersecurity, industria auto, servicii de business, industrii creative. Întrebarea strategică nu e „ce mai facem?” ci „în ce alegem să fim cei mai buni?” O țară fără strategie e o țară care reacționează. O țară cu strategie e o țară care alege.
Și dincolo de strategie, e o întrebare și mai fundamentală: cu ce bani? România nu poate construi un viitor economic solid dacă nu își consolidează capitalul privat autohton. Pentru cei săraci, capitalul înseamnă independență. Pentru cei bogați, înseamnă dominanță. Asta e valabil pentru firme și pentru țări deopotrivă.

România are încă reflexul mâinii întinse — așteptăm să ni se dea, în loc să creăm condițiile să creștem singuri. Trecem de la mâna întinsă la alegeri înțelepte de alocare de resurse numai când avem capital propriu. Iar capitalul propriu se construiește, nu se așteaptă.

Cerem un Pact de Stabilitate și Creștere Economică Incluzivă.

Un angajament public, asumat de toate partidele, indiferent de cine guvernează, că:

1. Deficitul va fi redus prin reforma reală a statului: debirocratizare, digitalizare cu sens, administrație dimensionată la realitate.
2. Companiile de stat vor fi restructurate și conduse profesionist, nu politic alături de listarea companiilor la bursă pentru garantarea transparenței și a creșterii performanței economice a acestora.
3. Investițiile publice vor fi alocate strategic, pe bază de merit și impact, în domenii în care România poate excela, cu resurse concentrate și curajul de a renunța la ce nu funcționează.
4. Dezvoltarea de capital românesc va fi tratată ca prioritate națională, pentru că o țară care nu-și finanțează majoritar prin propriile puteri creșterea, va depinde mereu de deciziile altora.

Nu e mult. Nu e revoluționar. E minimul pe care-l cere bunul simț economic.

Am construit în furtună, am angajat în criză, am exportat în pandemie, am plătit taxe când alții explicau de ce nu se poate. Dar răbdarea are un preț. Și încrederea are un prag.

Fiecare om din comunitatea RBL a riscat ceva ca să construiască ceva. Asta ne leagă. Asta ne legitimează să cerem. Și asta ne face să continuăm cât este nevoie pentru o țară în care copiii noștri să iubească să trăiască”, transmite RBL într-un comunicat.