Adrian Negrescu: „Scăderea deficitului public va securiza menținerea ratingului României”

Economia României traversează una dintre cele mai importante perioade de ajustare fiscală din ultimii ani. Potrivit unei analize realizate de Frames pe baza datelor Ministerului Finanțelor, primele cinci luni din 2026 aduc o schimbare de tendință în finanțele publice: deficitul bugetar s-a redus semnificativ, cheltuielile statului au intrat pentru prima dată pe un trend descendent după șase ani, iar diferența dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat începe să se diminueze.

Specialiștii avertizează însă că această corecție are și efecte asupra angajaților din sectorul bugetar și asupra investițiilor publice, iar rămâne de văzut dacă ritmul actual va putea fi menținut până la finalul anului.

Frames: România începe să își corecteze dezechilibrele fiscale

Potrivit experților Frames, evoluțiile din primele luni ale anului arată că autoritățile au început să reducă dezechilibrele acumulate în ultimii ani.

„Imaginea de ansamblu este a unui stat care a început, în fine, să cheltuiască mai puțin decât câștigă — dar care are în față un drum lung până la echilibru”, afirmă experții companiei de consultanță.

Analiza arată că deficitul fiscal a coborât la 35,94 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai 2026, față de peste 64,2 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 44%.

Raportat la produsul intern brut, deficitul s-a diminuat de la 3,4% la 1,7%, fiind unul dintre cele mai reduse niveluri înregistrate în ultimii ani.

Adrian Negrescu: „Această reducere nu este un accident statistic”

Managerul Frames, Adrian Negrescu, consideră că evoluția deficitului nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei schimbări în modul în care sunt gestionate finanțele publice.

„Această reducere nu este un accident statistic. Ea vine din două direcții simultane: creșterea mai rapidă a veniturilor față de cheltuieli — un fenomen care apare pentru prima dată sustenabil din 2025 — și, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026”, afirmă Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames.

Potrivit analizei, este pentru prima dată din 2020 când cheltuielile publice înregistrează o scădere anuală.

Cheltuielile statului au intrat în scădere după ani de creșteri accelerate

Unul dintre cele mai importante semnale evidențiate de Frames este reducerea cheltuielilor publice.

După ani în care acestea au crescut într-un ritm superior veniturilor bugetare, în 2026 indicatorul a intrat în teritoriu negativ.

Experții arată că evoluția din ultimii ani reflectă modul în care s-au acumulat dezechilibrele fiscale.

„Evoluția acestui indicator pe șase ani narează, practic, istoria crizei fiscale românești”, arată analiza Frames.

În același timp, raportul dintre cheltuieli și venituri bugetare a coborât la 1,13, cel mai redus nivel din ultimii șase ani.

„În termeni simpli: pentru fiecare leu colectat la buget, statul cheltuia 1,13 lei. Față de 1,32 în 2020 și 1,26 în 2025, corecția este considerabilă. Nu înseamnă că bugetul este echilibrat — 1,13 înseamnă că statul cheltuiește în continuare mai mult decât colectează. Dar înseamnă că distanța s-a redus dramatic”, afirmă Negrescu.

Veniturile fiscale continuă să crească

Analiza Frames arată că veniturile fiscale au continuat să avanseze în primele luni ale anului.

Încasările din impozitul pe venit și contribuțiile sociale au ajuns la aproximativ 6% din PIB, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Totodată, încasările din TVA au urcat la 2,9% din PIB.

Experții atrag însă atenția că această evoluție este influențată și de nivelul ridicat al inflației.

„Într-o economie cu inflație de aproape 11%, TVA-ul nominal crește aproape automat”, spun experții.

Salariile din sectorul public intră pe un trend descendent

Analiza evidențiază și schimbarea produsă în privința salariilor din sectorul bugetar.

După majorările consistente din perioada guvernării Ciolacu, în 2026 se observă o inversare a tendinței.

„La apogeul din 2025, salariul mediu în sectorul public depășea 7.000 de lei, față de aproximativ 5.500 de lei în sectorul privat”, spun experții de la Frames.

Potrivit acestora, sub actualul Executiv diferențele dintre cele două sectoare încep să se reducă.

„Sub Guvernul Bolojan, trendul s-a inversat brusc. Indexul salariului mediu în sectorul public a coborât sub zero — în termeni nominali, salariile bugetarilor au scăzut față de aceeași perioadă din 2025. Este o corecție istorică, fără precedent în seria disponibilă”, mai arată analiza.

Adrian Negrescu apreciază că această evoluție este necesară pentru echilibrarea finanțelor publice, însă avertizează asupra riscurilor.

„Această compresie este inevitabilă și dezirabilă din perspectiva echilibrului bugetar — un stat care plătește angajații cu 55% mai mult decât piața nu poate menține simultan și servicii publice de calitate și deficit controlat. Pe de altă parte, ea pune presiune pe retenția personalului calificat din sectorul public, în special în sănătate și educație, unde alternativa privată sau emigrarea sunt opțiuni reale”, afirmă Negrescu.

Frames: Corecția fiscală produce rezultate, dar rămâne întrebarea dacă poate fi menținută

Concluzia analizei este că România se află pe o traiectorie de consolidare fiscală, însă această ajustare implică și costuri economice și sociale.

„Întrebarea la care datele din primele cinci luni nu răspund este dacă această corecție este sustenabilă pe termen mediu sau dacă presiunile politice și sociale vor inversa trendul în a doua jumătate a anului”, arată analiza.

În opinia lui Adrian Negrescu, actuala direcție este una favorabilă pentru stabilitatea financiară a țării.

„Pe ansamblu, datele spun că România merge în direcția bună, din perspectiva echilibrului fiscal. Ritmul impus de Nazare la Finanțe este unul corect. Direcția este încurajatoare. Miza este dacă va rezista la presiune.

Cert este că scăderea deficitului public reprezintă un argument care va securiza menținerea ratingului României la categoria investițională, în luna iulie. E un argument decisiv care va influența în sens pozitiv decizia agențiilor de rating, dincolo de zgomotul și instabilitatea de pe scena politică”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.