Rareș Bogdan lansează un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan: A îngropat economia României. Un act de magie făcut pentru Bruxelles

Rareș Bogdan a publicat pe Facebook un mesaj în care îl acuză pe Ilie Bolojan că a luat cinci decizii care au afectat grav economia României. Europarlamentarul liberal susține că reducerea deficitului bugetar reprezintă doar un artificiu contabil realizat pentru a răspunde cerințelor de la Bruxelles și afirmă că această strategie a avut ca efect sacrificarea perspectivelor economice ale țării.

Rareș Bogdan acuză că economia României a fost adusă în pragul colapsului

Rareș Bogdan consideră că reducerea deficitului prin majorarea taxelor este o măsură facilă și susține că indicatorii statistici favorabili ascund dificultățile cu care se confruntă aproximativ 100.000 de firme românești. El afirmă, de asemenea, că rata inflației ar fi crescut de la 5,5% în mai 2025 la 10,9% în mai 2026 și consideră că această evoluție este rezultatul politicilor guvernamentale.

Potrivit informațiilor transmise de europarlamentar pe Facebook, prima măsură care ar fi afectat economia a fost înghețarea nominală a pensiilor și salariilor din sectorul public. În opinia sa, această decizie a determinat o reducere semnificativă a consumului, întrucât, în contextul inflației, stagnarea veniturilor echivalează cu o diminuare a puterii de cumpărare.

Rareș Bogdan susține că această contracție a consumului a lovit puternic întreprinderile mici și mijlocii din comerț și servicii, inclusiv magazinele de cartier, cafenelele, micii producători și sectorul HoReCa. El apreciază că marile companii și multinaționalele au capacitatea de a rezista unor perioade de scădere a vânzărilor, în timp ce micii comercianți ajung mai rapid în situații de faliment.

În același timp, europarlamentarul afirmă că reducerea activității economice a dus la diminuarea încasărilor statului din TVA și accize, precum și la scăderea contribuțiilor fiscale provenite de la firmele care și-au redus activitatea sau și-au încetat activitatea.

Ca alternativă, Rareș Bogdan consideră că autoritățile ar fi trebuit să se concentreze pe combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizarea Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și pe combaterea contrabandei și a practicilor de optimizare fiscală agresivă din zone precum vămile și Portul Constanța.

„5 decizii prin care Bolojan a îngropat economia României. Operația a reușit, pacientul este (aproape) mort.

Vă arăt mai jos cum scăderea deficitului este doar un artificiu contabil, un act de magie făcut pentru Bruxelles. Dacă scazi deficitul prin sacrificarea viitorului economic nu se numește păcăleală? Dau bine tabelele, dar 100.000 de firme autohtone lăsate fără oxigen cum arată? E ca și când un șef de spital raportează că a redus cheltuielile cu 50%, vine ministrul de finanțe și-l întreabă: cum ai reușit? Am tăiat curentul, n-am plătit medicamentele.

Să scazi deficitul prin creșteri de taxe poate orice profesor de muzică, deci nu pricep de unde atâta lăudăroșenie. Puteți verifica singuri tot ce e mai jos. Începeți cu inflație mai 2025 și inflație mai 2026. De la 5,5 la 10,9. Inflația e de regulă opera guvernelor. Cine vă spune altceva, fură curent.
Așadar

Decizia-catastrofă 1: Au fost ucise IMM-urile. A început cu înghețarea nominală a pensiilor și salariilor din sectorul public. Efect? Prăbușirea consumului. Când ai inflație, stagnarea veniturilor este o tăiere mascată. Oamenii încasează aceiași bani, dar cumpără mult mai puțin. Pervers, nu? Statul a redus cheltuieli fără să fie obligat să spună că a tăiat salarii și pensii. Ce a însemnat contracția dramatică a consumului? A lovit dur în rulajul IMM din servicii și comerț, care deja gâfâiau. Magazine de cartier, cafenele, mici producători, HoReCa. Marii retaileri și multinaționalele pot rezista unui trimestru de scădere a vânzărilor (dar au fost 3), micul comerciant dă faliment.

Efectul austerității: încasările din accize și TVA au scăzut drastic. Colectarea era oricum la pământ. Cu firme închise, statul a pierdut din impozite, CAS, CASS.
CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ? Combaterea marii evaziuni, digitalizarea ANAF. Vămile, Portul Constanța, rețele de contrabandă, „optimizări fiscale” agresive”, a scris acesta pe Facebook.

Europarlamentarul critică și reducerea semnificativă a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi

Europarlamentarul critică și reducerea semnificativă a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eliminarea unor facilități fiscale. Potrivit acestuia, aceste măsuri ar fi generat un val de aproximativ 100.000 de închideri, insolvențe, suspendări de activitate sau transferuri către economia gri.

Rareș Bogdan susține că obligarea micilor afaceri să treacă de la impozitarea pe venit la impozitarea pe profit le-a afectat viabilitatea economică, în special în sectoarele cu marje reduse de profit.

În opinia sa, modificările fiscale ar fi trebuit implementate gradual, pe o perioadă de trei până la cinci ani, pentru a permite companiilor să se adapteze. De asemenea, el consideră că tratamentul fiscal ar fi trebuit diferențiat între domenii precum consultanța și IT-ul, pe de o parte, și producția, meșteșugurile sau agricultura, pe de altă parte.

Europarlamentarul propune și introducerea unor sisteme de bonificații pentru firmele care reinvestesc o parte din profit în utilaje sau digitalizare, afirmând că flexibilitatea fiscală reprezintă un stimulent pentru dezvoltare.

„Decizia-catastrofă 2: Pistolul la tâmplă prin scăderea drastică a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eliminarea facilităților fiscale. Efect? Valul masiv de închideri, insolvențe, suspendări (circa 100.000 de firme) sau trecerea în zona gri. Forțarea micilor afaceri să plătească impozit pe profit în loc de impozit pe venit, într-o piață cu marje mici, le-a anulat complet viabilitatea.

CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ: Să aplice un principiu sănătos: predictibilitate și stimulare graduală. Dacă a ținut să coboare pragul, trebuia să o facă gradual (3-5 ani), oferind firmelor timp să recalculeze, să recalibreze. În plus, e greșit să pui semnul egal între consultanță, să zicem, și producție. În consultanță și IT ai cheltuili minime și profit brut mare, deci poți mai ușor suporta praguri joase. Dar în mica producție, meșteșuguri, agicultură cheltui mult cu materia primă. Nu în ultimul rând: e mai utilă o grilă de bonificații decât o taxă fixă pe venit. Dacă ai profit de micro, dar reinvestești 30% din profit în utilaje sau digitalizare, ai o bonificație. Ador cota unică, dar în situații de criză trebuie ca tu, stat, să te adaptezi, să devii flexibil. Iar flexibilitatea e stimulent de creștere, nu pedeapsă pentru succes – cel puțin așa mi se pare normal”, a mai scris europarlamentarul.

Deciziile autorităților au generat blocaje economice în lanț

Rareș Bogdan acuză autoritățile că au redus cheltuielile de funcționare ale statului prin întârzierea sau blocarea plăților către furnizorii privați care au contracte cu instituțiile publice.

Potrivit acestuia, această practică a generat blocaje economice în lanț pentru companiile care furnizează servicii precum curățenie, mentenanță, reparații, consumabile, lucrări sau infrastructură.

Europarlamentarul avertizează că transferarea dificultăților financiare ale statului către mediul privat poate conduce la falimente și atrage atenția asupra riscului ca România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, ceea ce ar putea afecta capacitatea țării de a se finanța. El susține că România plătește deja aproximativ un miliard de euro pe lună pentru dobânzi și face o paralelă cu situația prin care a trecut Grecia.

Ca soluții alternative, Rareș Bogdan propune un sistem automat de compensare a datoriilor dintre stat și firme prin intermediul unei platforme digitale unice. El susține că ar fi trebuit prioritizate plățile pentru serviciile efectiv prestate și eliminate cheltuielile considerate inutile, precum contractele supraevaluate, studiile redundante sau achizițiile de lux.

Totodată, europarlamentarul sugerează crearea unor linii de credit garantate de stat pentru furnizorii afectați și afirmă că restructurarea aparatului administrativ ar fi trebuit realizată prin comasarea instituțiilor paralele și prin digitalizare, nu prin afectarea companiilor private.

„Decizia-catastrofă 3: Tăierea masivă a cheltuielilor de funcționare ale statului prin blocarea plăților către furnizori. Efectul? Blocaj în lanț. Firmele private cu contracte publice (curățenie, mentenanță, reparații, consumabile, alte lucrări, infrastructură) n-au mai încasat când se bazau că vor încasa. Dacă statul își reglează pe hârtie deficitul, transferând arieratele, nu înseamnă risc de faliment? Nu al statului, ci al firmelor. Al statului e foarte probabil să urmeze, dacă agențiile de rating ne coboară la „junk” și nu ne mai finanțează nimeni. Deja plătim 1 mld euro pe lună dobânzi. Grecia ne spune ceva? Ferească Dumnezeu!

CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ: În loc să-și transfere falimentul către privați, putea să facă un sistem de compensare. Dacă un spital datorează unei firme private 100.000 de lei, iar firma are de achitat 80.000 de lei către ANAF, datoriile trebuiau compensate automat. Cum? Prin platforma digitală unică. Ce-i aia? Ups! Încă ceva aici: plătești prioritar servicii corecte, nu contracte supraevaluate, studii rendundante, achiziții de lux. Dar ce ziceți de linii de credit garantate de stat pentru furnizori? Nu era o idee?

Restructurarea aparatului public era obligatorie, asfixierea furnizorilor, nu. Știu, face parte din brandul lui Bolojan asta cu tăierile. Numai că banii pentru reducerea deficitului nu trebuie furați din contul firmelor, ci din comasarea instituțiilor paralele și digitalizare”, a subliniat Rareș Bogdan.

Prioritizarea marilor proiecte de infrastructură în detrimentul schemelor de sprijin pentru capitalul autohton a afectat dezvoltarea firmelor românești

Rareș Bogdan susține că prioritizarea marilor proiecte de infrastructură în detrimentul schemelor de sprijin pentru capitalul autohton a afectat dezvoltarea firmelor românești.

El apreciază că fondurile europene sunt esențiale pentru economia României, însă consideră că resursele financiare și capacitatea de creditare au fost direcționate aproape exclusiv către marii contractori, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii au fost decapitalizate.

Europarlamentarul afirmă că proiectele de infrastructură ar fi trebuit împărțite în loturi mai mici, pentru a permite participarea unui număr mai mare de firme românești. De asemenea, el consideră că documentațiile de atribuire ar fi trebuit să includă mecanisme care să favorizeze participarea companiilor autohtone, subliniind că legislația europeană permite anumite măsuri de sprijin pentru IMM-uri.

Rareș Bogdan critică și majorarea taxelor locale aplicate clădirilor nerezidențiale și terenurilor utilizate în scop economic

Rareș Bogdan critică și majorarea taxelor locale aplicate clădirilor nerezidențiale și terenurilor utilizate în scop economic, pe care o consideră o măsură care a crescut semnificativ costurile fixe ale afacerilor.

Potrivit acestuia, pentru ateliere, mici fabrici sau magazine de familie, majorarea impozitelor pe proprietate a afectat profitabilitatea și capacitatea de dezvoltare.

Ca alternativă, europarlamentarul propune acordarea unor facilități fiscale temporare pentru întreprinderile mici și mijlocii nou-înființate sau cu profit redus, precum și introducerea unor stimulente pentru firmele care realizează investiții în eficiență energetică.

În concluzie, Rareș Bogdan susține că fiscalitatea locală ar trebui utilizată pentru stimularea investițiilor și dezvoltarea capitalului autohton, nu ca instrument de creștere a presiunii fiscale asupra mediului de afaceri.

„Decizia-catastrofă 4: Cum a trimis pe tușă capitalul autohton. Prioritizarea exclusivă a marilor proiecte de infrastructură în dauna schemelor de ajutor pentru capitalul autohton Foarte buni banii europeni, fără ei suntem praf. Dar nu poți trimite toată lichiditatea și creditarea bancară către marii contractori, în timp ce firmele locale mici sunt decapitalizate.

CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ. Să nu tindă să scoată la licitație proiecte mamut, căci extrem de puține firme românești îndeplinesc criteriul de cifră de afaceri sau garanție bancară. Să spargă în loturi, să pună în caiete de sarcini condiții de participare a firmelor românești. Comisia Europeană încurajează mecanisme pentru a sprijini IMM-uri. Există portițe legale, dar trebuie muncit.
Decizia-catastrofă 5: Impozitele ghilotină. Majorarea agresivă a taxelor locale pe clădiri nerezidențiale și terenuri economice.

Efectul? Creșterea costurilor fixe de funcționare pentru afacerile de proximitate. Pentru un atelier, o mică fabrică sau un magazin de familie, explozia impozitului pe proprietate a devenit o piedică în calea profitabilității.

CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ: în loc să transforme taxele locale într-o bâtă, trebuia să-i stimuleze și pe alții să facă afaceri. Scutiri temporare pentru IMM-urile noi sau cele cu profit mic, bonusuri dacă fac investiții în eficientizarea energetică. Fiscalitatea locală nu trebuie să fie un pumn în cap, ci magnet pentru capitalul autohton”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.